Economiile zonei euro se află pe nisipuri mişcătoare în ultima perioadă, iar ochii întregii lumi stau aţintiţi pe evoluţia crizei datoriilor suverane şi pe măsurile luate de autorităţile europene. În contextul în care pesimismul reprezintă cuvântul de ordine în rândul investitorilor şi analiştilor europeni, am început să ne punem întrebări cu privire la criza actuală, la cât de eficiente sunt măsurile luate de guverne şi la capacitatea sistemului bancar şi a fondurilor mutuale de a rezista pe piaţă. Jurnaliştii de la Les Echos au încercat să clarifice o parte din incertitudinile care ne frământă în aceste zile.
Putem vorbi despre un nou crah financiar?
Pieţele financiare dau senzaţia că se scufundă împreună şi se îndreaptă spre un colaps general, fără a găsi colacul de salvare. În fiecare zi indicii bursieri continuă să înregistreze scăderi record, iar pesimismul este cuvântul de ordine pentru investitori, analişti şi traderi deopotrivă. Pe buzele tuturor se citeşte tot mai mult termenul de crah bursier, chiar dacă fiecare specialist are propriul său prag dincolo de care economia intră în colaps general. Unii îşi amintesc de criza financiară din 1987. Atunci ca şi acum, deficitele fiscale se măreau, inflaţia şi cupoanele obligaţiunilor creşteau, iar preţurile resurselor erau foarte volatile. În 1987, indicele Dow Jones a scăzut într-o singură şedinţă de tranzacţionare cu aproape 23%.
"Crahul bursier este un termen generic care implică de regulă o scădere rapidă pe o perioadă scurtă de timp, o panică generală cu o dimensiune iraţională în care participanţii încep să vândă active fără deosebire", spune Pascal Quiry, coautor al cărţii de finanţe corporative Vernimmen.
Chiar dacă deocamdată nu putem vorbi de un nou crah bursier, majoritatea analiştilor sunt de acord că bursele se află mai degrabă sub semnul unei pieţe "bear" (piaţă în scădere) deoarece principalii indici au scăzut puternic în ultimele luni.
Scăderile puternice de pe pieţe se datorează doar crizei greceşti?
Nu. Criza datoriilor suverane din zona euro şi, în particular, situaţia din Grecia, nu sunt unicul motiv al turbulenţelor de pe pieţele financiare. Conjunctura economică mondială constituie o cauză principală de nelinişte.
De la începutul verii, aproape toate sondajele de opinie efectuate în diverse medii de afaceri şi statisticile economice indică o aterizare forţată a economiilor din întreaga lume. Analiştii apreciază că economiile stau sub ameninţarea unor evoluţii în formă de W (o creştere lentă şi prea slabă a economiei, după criza financiară din 2008, urmată de o nouă perioadă de recesiune). Mai mult, majoritatea rezultatelor raportate în acest an nu sunt deloc încurajatoare. În consecinţă, marile organizaţii internaţionale au revizuit estimările de creştere a economiilor în scădere.
Serveşte la ceva programul BCE prin care se cumpără obligaţiuni guvernamentale?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
