In majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene vor intra in vigoare, incepand cu luna mai a acestui an, restrictii in privinta numarului de persoane care isi cauta de munca, provenite din tarile care vor adera la UE. Temerile celor 15 state ar putea fi exagerate insa, si ar putea perpetua diviziunile in cadrul Uniunii, scrie Financial Times.
Acum jumatate de an, unele persoane din cele 10 state candidate credeau ca dupa aderare vor avea libertatea deplina de a merge sa munceasca intr-unul din statele din vestul Europei, fara a fi tratati ca persoane care muncesc ilegal.
Acum insa devine din ce in ce mai clar ca situatia actuala nu se va schimba prea mult dupa largirea Uniunii Europene. Dreptul de a munci in vest, care odata era anuntat cu surle si trambite drept unul dintre marile avantaje ale aderarii la UE, va fi aproape cu siguranta restrictionat pentru cel putin doi ani in 13 din cele 15 membri actuali ai Uniunii.
Un grup de state, in frunte cu Germania, un adevarat "magnet" pentru muncitorii din alte state, au declarat inca de la inceput ca se va mentine un control strict asupra miscarii fortei de munca. Pe de alta parte, Marea Britanie, Irlanda, Olanda si Suedia, conduceau atinci un alt grup de membri UE care promiteau acum doi ani sa isi dechida pietele fortei de munca pentru noii membri ai UE.
Lucrurile se petrec acum cam pe dos. Saptamanile trecute, Olanda si Suedia s-au razgandit si au anuntat ca vor sa restrictioneze numarul de imigranti proveniti din cele 10 state est-europene. Franta, Spania, Italia si altii inca nu si-au facut publice intentiile, dar este foarte probabil sa actioneze in mod similar.
Marea Britanie si Irlanda isi vor respecta promisiunile. Guvernul britanic a anuntat insa saptamana trecuta ca va limita accesul la ajutoare sociale, iar Irlanda i-a urmat rapid exemplul. Tony Blair, prim-ministrul britanic, declara acum doua saptamani in fata parlamentului: "Este important sa ne dam seama ca exista riscul ca imigrantii din statele candidate sa abuzeze de aceste ajutoare".
Controlul asupra pietei fortei de munca va reprezenta o masura cu caracter temporar, aplicate pe o perioada intre unul si sapte ani, astfel ca pana in anul 2011 Uniunea de 25 de membri va beneficia de o piata a fortei de munca unificata. Cu toate acestea, intarzierea ar putea afecta economia europeana, impiedicand accesul muncitorilor mai ieftini, din estul Europei, in vest, intr-o perioada in care competitivitatea Europei pe plan international este o sursa de ingrijorare pentru liderii Uniunii.
Estul se va simti inferior
Restrictiile vor perpetua diferentele dintre cele doua regiuni ramase dupa Razboiul Rece. In timp ce majoritatea vest-europenilor s-ar simti mai in siguranta la adapostul unui zid de cote si restrictii, est-europenilor, chiar si celor care nu vor sa emigreze, nu le va placea sa fie tratati ca cetateni de "calitatea a doua" ai unei uniuni la care au aderat dupa perioada lunga de asteptare.
In principiu, guvernele UE sprijina liberalizarile prevazute in tratatele europene, printre care se numara si libertatea miscarii fortei de munca. Ele accepta ca, pe termen lung, imbatranirea populatiei din Occident va trebui compensata prin acceptarea imigrantilor. Totusi, exista temeri ca acest proces nu va putea fi controlat si cei care profita sunt politicienii de dreapta. In Marea Britanie, ziarele de dreapta au aratat recent ca migratia masiva a rromilor saraci din estul Europei reprezinta o adevarata amenintare. "Restrictiile contrazic idealul de unitate a Europei. "Sunt temeri de a nu fi coplesiti, din punct de vedere cultural, de imigrantii din est", spune George Schopflin, profesor de stiinte politice in Londra.
Recentele experiente arata insa ca aceste probleme sunt exagerate. Riscul unei migratii masive de est-europeni este foarte scazut, ca si intentiile acestora de a profita de cat mai multe ajutoare sociale. Pe de alta parte, cresterea brusca a numarului de imigranti poate cauza dificultati localizate, de exemplu la granita estica a Germaniei sau in cartierele marginase, mai sarace, ale oratelor mari, unde imigrantii isi gasesc primele locuinte.
Dupa caderea comunismului, expertii avertizau UE ca va trebui sa faca fata unui numar de pana la 25 milioane de persoane. In realitate, in anii '90, in jur de 2,5 milioane de persoane s-au mutat din est in vestul Europei. Cei mai multi dintre acestia erau refugiati din fosta Iugoslavie, ceea ce arata ca migratia pe scara larga poate avea loc numai sub amenintarea razboiului.
Unificarea Germaniei, care a dus la inglobarea a 17 milioane de persoane din Germania de est in UE, a fost urmata de un modest flux de persoane. In jur de 1% din populatia fostei RDG (Republica Democrata Germania), sau 200.000 de persoane s-au mutat atunci in vestul Germaniei. Cu ocazia extinderii UE din anii '80, cand s-au alaturat Uniunii Spania si Portugalia, a avut loc o miscare spre sudul continentului, deoarece spaniolii si portughezii s-au intors acasa dupa o perioada.
Spre deosebire de generatiile anterioare de est-europeni care s-au stabilit in vest, cei care pleaca sa munceasca in vest se intorc dupa o perioada. Unii muncesc legal, prin contracte temporare sau vize de studii, care le permit angajarea nu jumatate de norma. Altii muncesc ilegal, ca ospatari sau muncitori necalificati. Acestia ies de sub incidenta legilor muncii si nu platesc statului respectiv impozite. Cu toate acestea, ei reprezinta forta de munca necesara in orasele mari precum Londra, Berlin sau Bruxelles, unde in prezent muncesc zeci de mii de tineri est-europeni. Cea mai mare parte de imigranti provine din Polonia. Pe site-ul unei agentii de turism din Varsovia, Victoria Travel, scrie: "Este imposibil sa nu gasesti de munca in Marea Britanie, daca iti doresti cu adevarat".
Specialistii se contrazic
Un studiu exhaustiv, sponsorizat de Comisia Europeana in 2000, previzioneaza ca 335.000 de persoane din cele 10 state candidate din estul Europei s-ar putea muta in vest in primii 10 ani de dupa aderare. La sfarsitul anului trecut, autorii si-au revizuit cifrele in sens negativ, deoarece viitorii imigranti sunt descurajati de numarul mai mic de locuri de munca disponibile in UE. Noile estimari indica un flux de cel mult 286.000 de persoane pe an, cu o crestere neta de aproximativ 3,7 milioane de persoane in 15 ani. Daca acestia s-a stabili definitiv in vest, populatia din statele candidate se va diminua cu mai putin de 5%, iar populatia actualilor membri ai UE va creste cu aproximativ 1%.
Expertii est-europeni spun ca impactul extinderii formale a UE asupra migratiei nu trebuie suraevaluat. Europenii sunt reticenti cand vine vorba sa-si schimbe domiciliul, chiar daca raman in aceeasi tara.
"Limba este o bariera in fata migratiei spre Europa, si situatia va ramane neschimbata", considera Georges Lemaitre, specialist al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Exista si alte opinii insa. Institutul german Ifo estimeaza ca 11 milioane de persoane ar putea migra, de trei ori mai mult decat cifra din raportul Comisiei. Hans-Werner Sinn, presedintele Ifo, sustine ca UE trebuie sa se pregateasca pentru o migratie masiva deoarece nivelul salariilor din statele candidate reprezinta numai 13% din cel al Gemaniei. Prin comparatie, cand UE a cuprins Spania si Portugalia, salariile din statele Peninsulei Iberice reprezentau cam jumatate din salariile din Germania de vest.
Un alt factor este nivelul fondurile europene oferite statelor este mult mai mic decat cel acordat Spaniei si Portugaliei, fara a mai pomeni de subventiile acordate Germaniei de est.
In plus, in timp ce Peninsula Iberica si Germania de est au avut parte de o crestere substantiala a investitiilor dupa aderarea la UE, in Europa de Est acest boom a avut deja loc.
Foarte multe depind de dezvoltarea economica a Uniunii largite si mai ales de viteza cu care actualele state candidate vor ajunge din urma cei 15 membri din prezent. Statele candidate, in mare parte, anticipeaza o crestere a economiilor lor cu 4-5 procente pe an, cu 2-3 puncte procentuale peste avansul economiei actualei UE. Cum insa nivelul veniturilor reprezinta numai 43% din media UE (la paritatea puterii de cumparare), ar putea fi nevoie de peste 20 de ani pentru ca diferenta de venituri sa fie anulata.
Polonia, o necunoscuta
Una din marile necunoscute este Polonia. Cu o populatie de 39 milioane de locuitori, jumatate din populatia celor 10 state candidate, si cu o rata a somajului de 20%, Polonia este cea mai probabila furnizoare de imigranti, mai ales ca in urmatorii ani un mare numar de tineri vor intra pe piata fortei de munca. Sondajele arata ca aproape 40% din polonezi vor sa plece in strainatate. Un val de imigranti de aceste proportii ar crea dificultati atat Poloniei, cat si actualei UE.
De o mare mobilitate dispun tinerii cu studii superioare (in domenii precum IT, medicina sau cercetare). Un exod de "inteligenta" ar satisface nevoile vestului, insa va submina sperantele estului de a avea o crestere economica echilibrata.
Daca economiile est-europene se vor dezvolta, iar rata somajului va scadea, Europa de vest va prospera, deoarece economia europeana va fi tot mai integrata.
Exista controverse si din punct de vedere politic. Migratia ramane un subiect controversat, desi europenii sunt mai toleranti fata de imigrantii est-europeni decat de cei asiatici sau imigrantii de culoare.
O alta sursa potentiala de disensiuni la nivel politic este temerea ca statele UE vor fi nevoite sa primeasca o parte din cei 1,5 milioane de rromi din cele 10 state candidate (in special din Cehia, Slovacia si Ungaria), plus inca 2,5 milioane din Bulgaria si Romania, care vor adera la UE in 2007. Guvernele est-europene sustin ca putini rromi vor emigra, deoarece sunt saraci si au prea putine resurse pentru a se muta in strainatate.
"Exista temeri atavice de populatia rroma si convingerea ca aceasta, din cauza traditiilor diferite, nu se va putea integra", spune profesorul Schopflin.
Accesul la ajutoarele sociale reprezinta un alt motiv de ingrijorare. Oficialii europeni se tem ca sistemul acestor ajutoare ar putea fi coplesit de o cerere prea mare, mai ales in statele unde accesul la ele este mai simplu, ca Marea Britanie, Irlanda, Suedia sau Olanda.
Profesorul Marek Okolski, de la Universitatea din Varsovia, crede ca se exagereaza pe aceasta tema. El spune ca majoritatea imigrantilor sunt tineri care cauta un loc de munca, si nu ajutoare sociale.
Sinn, de la institutul Ifo, este de parere ca in primii 10 ani de la venirea lor in Germania, imigrantii reprezinta o povara pentru sistemul social, deoarece numai 80% muncesc. Mai mult, impozitele platite de cei care muncesc sunt mai mici decat ajutoarele acordate celor care nu muncesc si familiilor acestora. anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
