Business Internaţional

Reacţia slabă a pieţelor în faţa crizei politice din Italia arată că investitorii nu mai iau în serios jocurile politice

Premierul italian Enrico Letta îl va sfida miercuri pe autorul actualei crize politice, Silvio Berlusconi, cerând un vot de încredere parlamentului

Premierul italian Enrico Letta îl va sfida miercuri pe autorul actualei crize politice, Silvio Berlusconi, cerând un vot de încredere parlamentului

Autor: Bogdan Cojocaru

30.09.2013, 20:05 308

Criza politică din Italia, unde guvernul stă să se prăbuşească, şi perspectiva unor negocieri perelungite pentru formarea unui nou guvern în Germania ar fi putut crea furtuna perfectă pe pieţele europene. Furtună este, dar slabă, semn că investitorii nu mai iau în serios jocurile politice, mai ales pe cele din Europa, ştiind din experienţă că miezul de putere al zonei euro Berlin-Bruxelles poate acţiona şi forţa pacea, şi se concentrează mai mult pe semnalele de revenire economică.

Acţiunile europene au scăzut ieri, în frunte cu cele italiene, în prima zi de tran­zacţionare de după declanşarea crizei po­litice italiene, dar nu îngrijorător, iar costurile de finanţare ale guvernului de la Roma au urcat, însă sunt cu mult sub cotele de criză.

Nicholas Spiro, directorul executiv al Sovereign Strategy, explică impactul redus prin faptul că pieţele s-au obişnuit cu „politica disfuncţională a Italiei“. El atenţionează însă că există sentimentul că situaţia a scăpat acum de sub control, cu consecinţe potenţial periculoase atât pentru Italia, cât şi pentru zona euro.

„Demisiile de sâmbătă din guvernul măcinat de con­flicte al premierului Enrico Letta ale celor cinci miniştri din partidul Forza Italia al lui Berlusconi trag clo­potele pentru marea coaliţie în vârstă de doar cinci luni“, consideră Spiro, citat de CNBC. Investitorul notează că, spre deo­sebire de crizele anterioare, marea diferenţă este că acum BCE prin programul de achiziţie de obligaţiuni limitează creşterea costurilor de împrumut ale Italiei şi Spaniei, în timp ce pieţele au ales să se concentreze pe revenirea economică din zona euro.

„Această criză este ultimul lucru de care avem nevoie“

Ministrul italian al muncii Enrico Giovannini a avertizat că partenerii europeni ar putea pune presiune pe Italia dacă actuala criză politică persistă şi se revarsă în zona euro, scrie agenţia Thomson Reuters. Din cauza unor astfel de presiuni fostul premier Berlusconi a demisionat cedându-şi locul tehnocratului Mario Monti, arhitectul planurilor de austeritate din Italia, dorit la conducerea guvernului de Berlin şi Paris. Monti a fost forţat să demisioneze, de asemenea de jocurile politice ale lui Ber­lusconi, care şi-a retras atunci sprijinul pentru guvern.

Giovannini subliniază că nu există pericolul ca Italia să urmeze calea Greciei şi Portugaliei şi să fie plasată de către Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi BCE sub supraveghere specială. „Dacă instabilitatea persistă şi va afecta zona euro, autorităţile internaţionale ar putea pune presiuni mai mari pe autorităţile naţionale. De aceea această criză este ultimul lucru de care avem nevoie“, a spus ministrul.

Berlusconi, un miliardar de 77 de ani ale cărui certuri cu legea l-ar putea da afară din Senat, a anunţat demisiile miniştrilor săi pe 28 septembrie - când bursele erau închise, forţând astfel alegeri anticipate.

Dar premierul Letta i-a sfidat eforturile anunţând că va căuta să obţină o nouă ma­jo­ritate parlamentară pentru a-şi salva gu­vernul, potrivit Bloomberg. Letta va cere mier­curi parlamentarilor un vot de în­credere.

Însă instabilitatea politică, dacă se va prelungi, riscă să submineze lupta de patru ani a Europei cu speculatorii de pe pieţele obligaţiunilor. Randamentele obligaţiunilor italiene cu scadenţa la zece ani, de referinţă pentru costurile de finanţare ale ţării, au înregistrat ieri cea mai mare creştere de o zi din ultimele trei luni. La un nivel de până în 5%, yieldurile sunt mult sub cota de 7% care anunţă o criză de finanţare. Analiştii no­tează că obligaţiunile italiene s-au dovedit anul acesta rezistente la tensiunile politice. Una din explicaţii este baza mare de in­vestitori interni care deţin datorii su­verane. Aceştia controlează aproape două treimi din datoria de 2.000 de miliarde a ţării.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.10.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO