Ca prim-ministru al Letoniei, Valdis Dombrovskis are una dintrecele mai dificile slujbe din politică: să reducă numărul locurilorde muncă şi salariile în încercarea de a întări finanţele ţăriisale, scrie The New York Times.
Însă în timp ce Dombrovskis câştigă mai puţin decât mulţipoliţişti din Europa de Vest, alţi oficiali letoni nu o duc la felde rău.
De exemplu Andris Piebalgs, reprezentant al Letoniei în cadrulComisiei Europene. El câştigă 345.000 de dolari pe an, aproape deopt ori cât Dombrovskis. Egil Levits, judecător la Curtea Europeanăde Justiţie, câştigă la fel. Nici beneficiile nu sunt de ignorat: oalocaţie pentru cheltuieli cu cazarea, hrana, o sumă de aproximativ6.000 $ anual per copil, aproximativ 10.000 $ pentru relaxare şi opensie generoasă.
Astfel, goana funcţionarilor din Europa de Est după locuri demuncă în cadrul UE este uşor de explicat.
De la mijlocul anului 2004, când primele ţări foste comuniste auaderat la UE, peste 4.700 de est-europeni au mers să lucreze pentruComisia Europeană. Cei din ţări ca Polonia, Lituania, Bulgaria şiEstonia reprezintă acum aproximativ o şesime din forţa de muncă acomisiei.
De exemplu, aproape 150 de letoni lucrează pentru comisie caadministratori, câştigând cel puţin cu 50% mai mult decâtDombrovskis. Iar 288 de români au joburi entry-level caadministratori, mai mult decât numărul combinat al germanilor,francezilor şi britanicilor.
În timp ce guvernele din bloc sunt prinse în măsuri deausteritate, mai multe reducând plăţile în sistemul de stat,salariile de la Bruxelles au rămas la fel. Acest lucru a stârnitcritici că oficialii UE sunt detaşaţi de problemele economice cucare se confruntă continentul din 2008.
Nivelul ridicat al salariilor şi faptul că oficialii au obţinuto uşoară mărire pentru acest an fiscal devin problematice înmomentul în care autorităţile de la Bruxelles spun unor ţări caGrecia să-şi reducă cheltuielile şi numărul locurilor de muncă dinsectorul public, spune Jorge Nunez Ferrer, din cadrul CentruluiEuropean pentru Studii Politice.
Uniunea Europeană a avut dintotdeauna probleme în a determinacât să-i plătească pe membrii Parlamentului, pe birocraţi,judecători şi alţi angajaţi. Dacă se raportează salariile laeconomiile sau structura plăţilor din ţara de origine a uneipersoane, rezultă că angajaţii fac aceeaşi muncă pentru sume multmai mari.
Potrivit lui Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europeneresponsabil cu administraţia şi salariile, plăţile sunt potrivitepentru slujbe la nivel internaţional.
"Comisia clar nu plăteşte mai mult decât Fondul MonetarInternaţional sau Organizaţia pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică", a declarat acesta, adăugând că salariile respectivesunt necesare pentru a fi atraşi candidaţi de calitate.
Diferenţa de plăţi este mai vizibilă în ţări ca Letonia, care acrezut că aderarea la Uniunea Europeană va însemna o creştere asalariilor locale până la nivelurile din Europa de Vest. Acum,criza financiară a împins multe ţări în direcţia opusă, forţându-lesă reducă chiar şi salariul primului-ministru. Letonia a redussalariul pentru această poziţie cu 20% în 2009, nivelul acestuiafiind de atunci îngheţat.
Dombrovskis, 39 de ani, care în 2009 a renunţat la poziţia demembru al Parlamentului European, unde ar fi câştigat de trei orimai mult decât câştigă în prezent, are o atitudine filosofică.
"Totul este relativ", declară în legătură cu salariul său. "Estemai puţin decât în Parlamentul European sau comparativ cu cel alaltor prim-miniştri, dar raportat la contextul local, nu este atâtde mic."
El a adăugat că "în termeni nominali, câştig mai puţin acumdecât în 2003, când eram ministru de finanţe".
Normunds Popens, reprezentantul Letoniei în cadrul UniuniiEuropene, s-a alăturat recent comisiei ca director adjunct pentrupolitică regională, primind un salariu de peste cinci ori mai maredecât cel al lui Dombrovskis. El spune că deşi banii au reprezentatun factor, provocarea de a prelua o slujbă nouă în cadrul uneiinstituţii europene a contat mult mai mult.
Cât îl priveşte pe Dombrovskis, acesta spune că nu are nicioşansă ca salariul să-i fie majorat mai devreme de anul viitor, darcă nu se plânge.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
