Liderii Uniunii Europene vor discuta despre propunerile privind o integrare mai adâncă în zona euro prin intermediul căreia să fie controlate mai strict deficitele şi datoriile publice, o mişcare ce ar putea permite Băncii Centrale Europene să îşi majoreze achiziţiile de obligaţiuni de stat, scrie agenţina de presă Thomson Reuters.
Marţi, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, cel care va prezida summit-ul, le-a trimis liderilor europeni un raport cu privire la modalităţile prin care zona euro se poate îndrepta către o uniune economică ce va avea rolul de a completa uniunea monetară.
Miercuri, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-au prezentat propriile idei cu privire la integrare într-o scrisoare către Van Rompuy.
Mai jos sunt elementele cheie ale celor două documente între care liderii politici reuniţi la summit-ul de astăzi şi de mâine trebuie să găsească un echilibru.
Disciplină bugetară mai strictă
Uniunea Europeană a căzut deja de acord că are nevoie de reguli bugetare mai stricte şi pregăteşte penalizări financiare mai dure pentru ţările care le încalcă. De asemenea, este nevoie de modalităţi prin care să fie prevenită acumularea de dezechilibre macroeconomice şi de măsuri de îmbunătăţire a competitivităţii.
Bugete şi datorii echilibrate
Atât Van Rompuy, cât şi liderii francez şi german cer ca ţările din zona euro să înscrie în constituţie bugete echilibrate din punct de vedere structural. Raportul lui Van Rompuy consideră că prin intermediul bugetelor echilibrate ţările îşi pot reduce datoriile la 60% din PIB, ţinta impusă de UE. Merkel şi Sarkozy vor însă ca reducerea datoriilor sub pragul de 60% din PIB să fie introdusă în noile tratate ale UE, dar preşedintele Consiliului European consideră că o astfel de regulă nu necesită modificarea tratatelor.
Implementarea bugetelor echilibrate
Ambele documente spun că dacă o ţară din zona euro permite ca deficitul să treacă de 3% din PIB, ar trebui să fie sancţionată automat, iar sancţiunea să poată fi anulată doar dacă trei sferturi din ţările din uniunea monetară sunt de acord cu acest lucru.
Van Rompuy mai propune ca atunci când o ţară are deficit excesiv, Comisiei Europene ar trebui să i se acorde dreptul de a analiza proiectul de buget al ţării respective înainte ca acesta să fie aprobat de Parlament şi să ceară modificări dacă este cazul.
Merkel şi Sarkozy propun ca ţara cu deficit prea mare să cadă de comun acord cu Comisia Europeană asupra unor reforme fiscale şi structurale ce vor fi implementate pentru a echilibra bugetul.
Obligaţiuni comune
Van Rompuy propune ca pe termen lung ţările din zona euro să aibă posibilitatea de a emite obligaţiuni comune sau obligaţiuni de stabilitate cum le numeşte Comisia Europeană. Franţa şi Germania au spus răspicat că nici nu se poate pune problema obligaţiunilor comune.
Impulsionarea creşterii economice
Ambele documente cer politici economice asemănătoare în zona euro. Ţările (trebuie să fie cel puţin nouă) care sunt de acord cu această coordonare economică ar trebui să se folosească de toate posibilităţile legale ce permit cooperarea extinsă pentru a atinge acest obiectiv.
Domeniile în care poate avea loc această cooperare pot fi reglementarea sectorului financiar, piaţa muncii, armonizarea bazei impozitului pe profit, introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene pentru a stimula creşterea economică.
Van Rompuy menţionează piaţa muncii, coordonarea pragmatică a taxelor şi adaugă sustenabilitatea sistemelor de pensii şi de securitate socială.
Mecanismul European de Stabilitate (ESM)
Van Rompuy cere finalizarea rapidă a legislaţiei care să permită ESM să funcţioneze, în timp ce Merkel şi Sarkozy cer ca acesta să fie operaţional începând cu anul viitor, nu de la jumătatea lui 2013 aşa cum s-a stabilit iniţial.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
