Creşterea slabă nu face bine datoriei, iar SUA au în faţă o criză a datoriei alimentată de demografie, după cum scrie Barron’s. În 1999 preşedintele Bill Clinton avertiza: „Cum numărul americanilor bătrâni este în curs de dublare până în 2030, baby boom-ul va deveni un boom al pensionarilor, lăsând guvernul în incapacitate de a plăti pensiile promise bătrânilor“. Un deceniu mai târziu, preşedintele Obama se arăta la fel de îngrijorat. Într-un discurs din 2010 el observa că „încă ne mai confruntăm cu deficitul masiv pe care-l aveam când am fost ales preşedinte. Mai important, costurile cu Medicare, Medicaid şi asigurările sociale vor continua să urce abrupt. Haideţi să investim în oamenii noştri fără să le lăsăm un munte de datorii“.
Datoria americană sub formă de titluri de trezorerie deţinute de public a sărit de la 38,4% din PIB în 1999 la 76% din PIB în 2016. Dacă nu se acţionează în vreun fel, indicatorul va urca la 141% până în 2046, peste maximul de 113% din PIB atins în al Doilea Război Mondial, potrivit estimărilor Biroului pentru Buget al Congresului. Agenţia nonpartizană a avertizat de multe ori că extinderea datoriei poate duce la o criză fiscală.
Unii experţi atenţionează că dezvoltarea sectorului financiar paralel (shadow banking – servicii financiare acordate de instituţii nonbancare, un sector slab reglementat) favorizează apariţia unei noi crize a creditului în SUA, dar şi în alte părţi, scrie CNBC.
În condiţiile în care tehnologia le-a permis companiilor mai mici să desfăşoare activităţi pe care cândva le puteau face doar băncile şi în care înăsprirea reglementărilor pentru operatorii financiari mari îngrădeşte activitatea acestora, shadow bankingul a crescut cu circa 25% după cea mai recentă criză financiară, potrivit cercetătorilor Jeremy Josse şi Craig Zabala.
„Această creştere în principiu nu este ceva rău, dar la un anumit punct s-ar putea repeta situaţia din 2008”, a spus Josse. El a reamintit că criza creditului a fost cauzată de acţiunile actorilor de pe scena shadow banking-ului, în special de împrumuturile date de creditorii ipotecari.
O analiză a IHS Global Risk Service notează că, deşi nu există riscul ca SUA, dar şi Japonia, să se confrunte cu aceleaşi riscuri de default suveran ca statele din sudul zonei euro, aceste economii uriaşe „nu pot continua să păstreze deficite bugetare mari la nesfârşit, având în vedere perspectivele demografice defavorabile şi creşterea rapidă a costurilor cu programele lor de sănătate”, scrie The Fiscal Times.
Fără ajustări dureroase ale politicilor fiscale, SUA vor „intra inevitabil într-o criză inflaţionistă sau una deflaţionistă”, arată analiza, care avertizează că populaţia în îmbătrânire va pune presiuni din ce în ce mai mari pe programele de siguranţă socială, care vor epuiza resursele financiare ale ţării şi vor împinge în sus datoria.
Deficitul SUA a crescut în septembrie pentru prima dată în ultimii şapte ani mai ales din cauza avansului cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile au depăşit veniturile bugetare cu 587,4 miliarde de dolari în intervalul de 12 luni îmcheiat pe 30 septembrie. În anul fiscal 2015, diferenţa a fost de 439,1 miliarde de dolari. Ca pondere în PIB, deficitul s-a majorat de la 2,5% la 3,2%.
“Încetinirea colectării taxelor sugerează răcirea pieţei muncii”, a afirmat pentru Bloomberg Gennadiy Goldberg, analist la TD Securities. El crede că deficitul mai mare va mări nevoia Trezoreriei SUA de a se împrumuta.
Într-o analiză a Harvard Business School despre competitivitatea SUA se arată că “nemulţumirea faţă de sistemul politic reprezintă acum cea mai importantă provocare pentru progresul economic al Americii. Sistemul politic american a fost cândva motiv de invidie pentru multe naţiuni, însă în ultimele decenii a devenit cea mai grea povară”, notează cercetătorii.
Încrederea consumatorilor americani a atins luna aceasta cel mai redus nivel de după septembrie, potrivit unui indicator calculat de Universitatea Michigan. Indicele încrederii a scăzut de la 91,2 puncte în septembrie la 87,9 puncte. Factorul care a contribuit cel mai mult la declin este scăderea accentuată a optimismului în rândul gospodăriilor cu venituri mai mici, de sub 75.000 de dolari pe an.
„Este probabil ca incertitudinile care înconjoară alegerile prezidenţiale să fi avut un impact negativ, mai ales printre consumatorii cu venituri reduse. Fără aceste incertitudini, indicatorul încrederii s-ar putea să nu se fi redus”, spune Richard Curtin, economist şef la Surveys.
Într-un sondaj al The Wall Street Journal, economiştii intervievaţi de ziar pun la aproape 60% probabilitatea ca economia americană să reintre în recesiune în următorii patru ani.
Investitorul Raoul Pal, care a anticipat ultima criză financiară, spune că economia va reintra cu siguranţă în recesiune în următoarele 12 luni, notează MarketWatch.
