Ungaria se alătură ţărilor din regiune în goana după „aurul alb“, litiul, o resursă extrem de preţioasă în tehnologiile viitorului. Opoziţia faţă de proiecte din sector creşte însă

Litiul este elementul cheie din bateriile pentru maşini electrice, fiind de asemenea folosit în alte industrii moderne, cum ar fi industria aviatică şi producţia de sticlă. Se pare că în Ungaria, MOL a descoperit o locaţie majoră de litiu în Pusztafoldvar, potrivit Daily News Hungary.

În cadrul proiectului de extracţie se are în vedere utilizarea celei mai moderne tehnologii din industrie, ceea ce va face procesul de extracţie mult mai prietenos cu mediul. Aceasta în condiţiile în care opoziţia faţă de astfel de proiecte este în creştere în UE tocmai din astfel de motive.

Pusztafoldvar este pregătit pentru această provocare, a anunţat Archibald Schubert, directorul de cercetare şi producţie al MOL.

Locaţia a fost evaluată de experţi din 2019 şi considerată demnă de o încercare. Proiectul de extracţie de litiu a început cu evaluări simple de mostre de apă, iar după descoperirea unui volum surprinză­tor de litiu în apele din Pusztafoldvar, s-a început colaborarea cu alte echipe pentru lansarea proiectului.

Descoperirea ar putea da un impuls extrem de necesar economiei maghiare. Deşi experţii avertizează că testele care determină calitatea şi can­titatea de litiu sunt încă în desfă­şurare, există semne de speranţă. O mină de litiu în Ungaria ar putea însemna reducerea dependenţei de surse străine, cum ar fi China.

Litiul capătă un rol din ce în ce mai critic în tehnologiile viitorului, ceea ce înseamnă că Ungaria ar putea pătrunde în sectorul comercial şi stabili o prezenţă pe această piaţă. Ungaria, săracă în resurse naturale, a căutat în ultima vreme să profite de orice ocazie de diversificare. La sfâr­şitul anului trecut, compania de pe­trol şi gaze maghiară Mol a anunţat descoperirea de depozite semnifica­tive de petrol lângă Budapesta. Pri­mele foraje de explorare au fost făcute în iulie, iar producţia a fost deja demarată.

Ungaria are de asemenea în des­fă­şurare un proiect, Corvinus, care are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România, Bekes.

În acelaşi timp, în martie acest an Mol a descoperit gaze în estul ţării. Compania a efectuat trei foraje de succes în estul Ungariei, iar cele trei sonde vor putea satisfice nevoia de gaze a până la 20.000 de gospo­dării medii timp de câţiva ani.

Cel mai mare depozit de litiu se află în Cehia, în satul Cinovec. Gu­vernul din Praga a prezentat recent planuri de impulsionare a economiei ţării prin extragerea şi procesarea preţioasei resurse, însă nu toată lumea este mulţumită de această idee, notează Deutsche Welle.

Extracţia de litiu ar putea deveni vitală pentru Praga pentru că, potrivit unei analize a Camerei de Comerţ a ţării, aceasta şi-a epuizat toate sursele de creştere şi are în faţă o potenţială stagnare în anii ur­mători.

Premierul Petr Fiala speră ca extracţia de litiu să dea un nou avânt economiei ţării sale.

Cehia a încheiat deja un me­mo­randum de înţelegere cu statul ger­man Saxonia cu privire la o po­sibilă cooperare în domeniul extrac­ţiei de litiu. De partea cehă, de extrac­ţie se va ocupa producătorul de electrici­tate de stat CEZ.

Satul Cinovec se află în centrul regiunii Usti nad Labem, una dintre cele mai sărace din Cehia. Regiunea susţine proiectul atâta vreme cât acesta este administrat în cel mai prietenos mod cu mediu posibil.

Părerile din interiorul Cinovec şi din împrejurimi sunt împărţite. Localnicii sunt preocupaţi cu privire la riscul faţă de aprovizionarea cu apă şi o deteriorare a calităţii aerului.

Tot în regiune, guvernul Serbiei şi Comisia Europeană au semnat o scrisoare de intenţie pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru baterii şi materii prime vitale, incluzând litiul, potrivit balkangreenenergynews.com.

Vestea a apărut la o lună după evenimentul respectiv, provocând furia activiştilor de mediu şi localnicilor din zonele din Serbia care sunt afectate de activităţile de explorare pentru litiu. Proiectele de extracţie întâmpină rezistenţă chiar şi în UE.

Opoziţia la nivel local este puternică în Serbia după doi ani de controverse, însă autorităţile din această ţară au păstrat tăcerea cu privire la semnarea scrisorii respective.