Business Internaţional

Unul dintre cei mai mari economişti maghiari: „Uitaţi de Austria. Trebuie să ajungem din urmă România! Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există“

Unul dintre cei mai mari economişti maghiari: „Uitaţi...

Autor: Bogdan Cojocaru

27.04.2024, 09:11 153554

De la căderea comunismului, maghiarii au avut puţine certitudini. Una a fost că Ungaria este mai dez­vol­tată decât România. Dar acum, nu mai este sigură nici această afir­maţie. România a întrecut Ungaria la PIB per capita, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum, scrie într-o analiză pentru Portfolio.hu Ákos Péter Bod, pro­fesor de econo­mie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost guver­nator al Băncii Naţionale a Ungariei. Portfolio.hu este cel mai apreciat portal de ştiri şi analize economice din această ţară şi, mai important, este echilibrat într-un stat cu presa puternic polarizată.

https://www.portfolio.hu/gazdasag/20240419/bod-peter-akos-kit-is-kellene-utolernie-magyarorszagnak-hagyjuk-ausztriat-itt-van-romania-681121

Că România ne întrece nu este surprinzător, continuă Ákos Péter Bod. Maghiarii au fost întrecuţi de ro­mâni la PIB per capita în 2023. De asemenea, potrivit indicatorilor tra­di­ţionali ai performanţei, economia ungară este întrecută nu doar de ma­joritatea vechilor membri ai UE, ci şi de cei noi, care au intrat în Uniune în urmă cu 20 de ani, odată cu Ungaria: Cehia, Slovenia şi Estonia.

Se ştie şi că economia poloneză s-a ridicat de la nivelul ei foarte scă­zut şi a ajuns Ungaria din urmă. To­tuşi, ca­zul României este cu siguranţă di­ferit. Dacă a existat vreo certitu­di­ne în mintea maghiarilor legată de schim­­bările rapide şi confuze din lu­me, aceea este dezvoltarea Ungariei în raport cu vecinii din est şi sud.

Mai mult, România şi Bulgaria au intrat în UE mai târziu. Bulgaria este mai îndepărtată, dar România este un punct de referinţă. Cei care ci­tesc ştirile nu ar trebui să fie sur­prinşi că România ne întrece deoa­rece deja de anul trecut cursa era strânsă, deşi în Ungaria consumul din gospodării şi investiţiile au primit un imbold sem­ni­ficativ mulţumită alege­ri­lor. Dar tot atunci a venit şi recesiunea. PIB-ul ungar a scăzut cu 1%, în timp ce economia României a crescut cu peste 2%.

Însă ceea ce ungurii aud despre situaţia din România şi ceea ce citesc pe internet despre Ţinutul Secuiesc nu se împacă cu datele despre PIB. În astfel de cazuri, cifrele pot fi puse la îndoială. Nu este uşor de comparat performanţa economică a diferitelor state deoarece sunt multe variabile.

Însă dacă este comparat consumul din gospodării în România şi Ungaria, diferenţa este atât de mare încât aceasta nu mai poate fi atribuită erorilor. Pot fi comparate şi salariile şi productivitatea, dar imaginea nu se schimbă. Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există, remarcă economistul ungur.

Ungaria este în continuare campioana regională la contribuţia companiilor străine la PIB, cu o pondere de 50%. În Slovacia, cota este de 48%, în România de 44%, în Cehia de 43% şi în Polonia de 37%. Dar Ungaria a pornit de mai de sus, iar între timp economia României a cunoscut o internaţionalizare rapidă şi importuri de tehnologie şi capital.

Astfel, creşterea dinamică a producţiei per angajat, adică a productivităţii, din România, nu ar trebui să fie surprinzătoare. Mai mult, ar trebui subliniată şi structura economiei româneşti, care este mai diversificată. Mediul de afaceri nu este atât de dependent de un sector sau două cum este cel din Ungaria sau din Slovacia.

Industria auto este importantă, dar are o pondere mai mică. În acelaşi timp, în România companiile de servicii pentru afaceri au crescut rapid în ceea ce poriveşte locurile de muncă. În comparaţie cu încetinirea sau chiar stagnarea dezvoltării regionale din Ungaria, în România se remarcă greutatea economică din ce în ce mai mare a unor oraşe depărtate de capitală precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Oradea.

Toate acestea sunt centre de afaceri dinamice, autonome şi care stăpânesc pieţe mari. Statul român centralizează 33% din PIB. În Ungaria, pe partea de venituri a bugetului, cota este cu 10 puncte procentuale mai mare. Cheltuielile de stat sunt în aceeaşi măsură supradimensionate, ceea ce aduce riscurile ineficienţei şi corupţiei. Intervenţia microeconomică a statului a devenit mult mai extinsă în ultimii zece ani decât în oricare altă ţară din UE.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels