In contextul in care se vorbeste tot mai mult despre adancirea deficitului de forta de munca in piata si despre lacunele sistemului de educatie, razboiul rece dintre angajatori si institutiile de invatamant superior ar putea ajunge la un alt nivel.
De curand, omul de afaceri Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, a anuntat ca va investi 70-75 mil. euro pentru infiintarea unei universitati private. Ce a stat la baza acestei decizii?
"Sistemul educational din Romania genereaza forta de munca ieftina si prost pregatita. In momentul de fata, intr-o societate europeana care se defineste ca fiind una a cunoasterii, succesul in afaceri depinde mai mult ca oricand de calibrul 'creierelor' pe care le implici in afacerea ta", explica Dinu Patriciu, presedinte si fondator al Fundatiei Dinu Patriciu, prin intermediul careia va fi construita universitatea.
In prezent, fondul fundatiei este de aproximativ 100 mil. dolari (circa 68 mil. euro). "Banii sunt investiti in plasamente financiare pe termen lung, pentru a aduce randamente medii de 10%. Taxele de scolarizare vor fi pe masura, iar fondurile atrase in acest fel vor alimenta fondurile fundatiei pentru dezvoltarea programelor deja existente", declara Patriciu. Universitatea va avea trei specializari: stiinte economice, stiinte politice si arte frumoase si va lua forma unui parteneriat cu o universitate straina, de preferinta americana.
"In Europa de Vest si in America de Nord, institutiile private de invatamant sunt principala sursa a performantei academice si a rezultatelor deosebite in cercetare. De-a lungul timpului, universitatile private au fost cele care au pregatit generatii intregi", mai spune Patriciu.
Businessul versus sistemul de invatamant
Majoritatea angajatorilor cad aproape in unanimitate de acord asupra unui fapt: sistemul educational este complet rupt de realitatea pietei fortei de munca si de tendintele acesteia.
Una dintre explicatii sta in faptul ca piata evolueaza cu mult mai repede decat sistemul de invatamant. Apar profesii noi an de an, pe masura ce noi industrii se dezvolta si multi dintre investitori decid sa isi stabileasca centrul operatiunilor in Romania. Un exemplu relativ recent in acest sens este cel al companiei de cercetare de piata online Ipsos Interactive Services care are sediul la Bucuresti, dar acopera alte 10 orase europene si americane. Dat fiind ca cercetarea online este un domeniu relativ nou pe piata locala, "specialistul" pe care il reclama un job in acest domeniu pur si simplu nu exista in piata romaneasca.
"Ca angajator din domeniul asigurarilor suntem afectati de faptul ca nu exista scoli pentru domeniul nostru. La ASE este o facultate care cuprinde in titulatura si asigurari, dar nu este de ajuns; de multe ori absolventi proveniti din aceasta facultate spun ca nu prea au invatat multe despre asigurari", explica Lidia Marin, head of human resources al Generali Asigurari.
Din fericire, adauga ea, asigurarile pot atrage absolventi si din alte domenii: tehnic (pentru inspectori de asigurare si inspectori daune), juridic, medical (pentru asigurari de viata), matematica (pentru actuariat).
In aceeasi categorie se afla si orientarea invatamantului spre acumularea de cunostinte, mai degraba decat spre dobandirea de abilitati esentiale pentru orice companie, de la abilitati de comunicare, la gandire analitica, rezolvarea de probleme sau lucrul in echipa.
O alta tara a sistemului romanesc de invatamant este data de decalajul puternic existent intre mediul rural si cel urban, fapt ce conduce la o distribuire inegala a sanselor in societate. "Avem metode depasite, materii de studiu neadaptate la realitate si profesori nemotivati", spune Patriciu.
Ca o reactie la situatia din invatamant, se schimba si atitudinea tinerilor fata de pregatire. "Folosindu-se de acest pretext al lipsei de aplicabilitate practica, tinerii tind sa nu se conformeze cerintelor de invatamant si sa le trateze superficial. In acest context, ajung sa-si finalizeze studiile nu doar fara acele componente de care are nevoie piata fortei de munca, pe care sistemul nu le poate oferi, ci chiar cu carente in cunostintele generale. Acest aspect este favorizat si de dificultatea sistemului de a pastra niste standarde de performanta", spune Ruxandra Stoian, director HR Services in cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC).
Consecinta? Angajatorii pierd calitate, timp si bani formand oameni. Pierd bani si platind mai mult forta de munca, nu pentru ca este mai buna, ci pentru ca nu exista alternative. "Am vazut destul de multi candidati care au numai cerinte: ce salariu, masina, telefon, cursuri oferim, ce posibilitati de cariera, cand de fapt ei trebuie sa ma convinga ca sunt potriviti pe un post anume", explica Marin, de la Generali.
De ce mai facem facultate?
In prezent, in sistemul de invatamant romanesc invata aproximativ 4,4 milioane de elevi si studenti. Iar numarul absolventilor de studii superioare creste de la an la an: daca in 2001 au absolvit 76.000 de absolventi, in 2005, numarul acestora ajunsese la 108.500, cu 42% mai multi.
In alte tari se fac previzionari ale necesarului de specialisti in fiecare domeniu pentru urmatorii 4-5 ani, astfel incat universitatile sa stie cate locuri sa ofere astazi pentru o anumita specializare astfel incat "peste patru ani sa nu existe, de exemplu, de zece ori mai multi licentiati in drept decat este nevoie si un detriment urias de ingineri", afirma seful Rompetrol.
In Romania, principiul autonomiei universitare permite fiecarei universitati sa propuna cifra de scolarizare si defalcarea numarului de studenti pe facultati. "Universitatile sunt interesate sa aibe un numar cat mai mare de studenti pentru ca finantarea se face in functie de acest criteriu. Acest lucru influenteaza negativ calitatea educatiei si, evident, nu asigura insertia absolventilor pe piata muncii, in caz ca cineva are in vedere si acest lucru, desi ma indoiesc", spune Paloma Petrescu, fost secretar de stat al Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Studiile universitare sunt, in continuare, mai mult o chestiune de status pentru multi tineri, desi ceea ce ramane dupa cei cativa ani de facultate nu are, de cele mai multe ori, legatura cu ce se va intampla intr-un job.
Invatamantul universitar romanesc se imparte intre "stat" si "privat". In timp ce statul acopera toate ariile clasice: economic, tehnic, medicina, constructii, in sistemul privat sunt numai anumite specialitati determinate probabil de nr. de profesori, dotari, atestari sau numar de solicitanti.
"Nu se urmareste pregatirea tinerilor in toate domeniile. Foarte multi dintre acestia se indreapta catre economic si drept, iar apoi nu isi gasesc joburi conform cu pregatirea lor, ci cauta orice fel de job. Ca atare nu vor putea folosi cunostintele din facultate cu consecinta ca fie firmele se implica in pregatirea lor, fie se instruiesc 'on the job'", spune Lidia Marin.
Pentru tot mai multe joburi, candidatii bifeaza in CV rubrica "studii superioare". Exista, intr-adevar, pozitii pentru care facultatea este indispensabila, insa tendinta tinerilor de a face o facultate doar pentru ca sunt impinsi de la spate de parinti sau pentru ca asa fac si colegii lor are si un alt efect: universitatile livreaza absolventi care nu isi gasesc loc pe piata fortei de munca, iar angajatorii din anumite domenii nu gasesc ce cauta.
"Facultatea a ramas o 'moda' care nu este productiva. Parintii se straduiesc sa plateasca pentru facultati, studentii se fac ca invata si la sfarsit vrem joburi bine platite pentru ca am facut facultate", spune directorul de HR al Generali, care adauga ca ar trebui sa existe mai multe scoli de tipul celor "postliceale" care sa pregateasca efectiv pentru o meserie, intrucat lipsesc din piata asistentii medicali, tehnicienii dentari, electronistii, personalul din turism. "In schimb, avem mii de absolventi de facultate care nu stiu sa faca nimic", adauga seful pe resurse umane al Generali.
"In ultimii ani, numarul de locuri in invatamantul superior a depasit numarul de absolventi cu bacalaureat din promotia respectiva. Nu avem insa informatii cu privire la parcursul educational al studentilor, decat din rapoartele de monitorizare realizate de preuniversitar. Nu stim cati dintre cei care acced la o facultate tehnica se regasesc pe piata muncii in domeniul absolvit", spune Paloma Petrescu.
Ce fac angajatorii?
Daca angajatorii din Vest se uita cu atentie la profilul studiilor universitare absolvite si la mediile cu care acestea au fost finalizate, companiile de pe piata locala, neavand un reper in sistemul de invatamant, tind sa evalueze mai degraba experienta anterioara de munca a potentialului candidat.
In ultimii ani insa tot mai multi angajatori au realizat ca sistemul de invatamant le poate fi de un ajutor si, astfel, au aparut parteneriate cu universitatile.
"Exista initiative si din partea universitatilor, care invita specialisti din zona business sa participe la procesul educational. Astfel de proiecte au avantajul ca aduc in universitati cunostinte cu adevarat necesare in practica si ajuta la formarea tinerilor, pe de o parte, si ca au o contributie la promovarea imaginii de angajator in randul studentilor, pe de alta parte", explica Ruxandra Stoian, de la PwC.
Pasul urmator ar fi asocierea mai intensa a angajatorilor in astfel de proiecte, eventual prin intermediul unor asociatii profesionale si planificarea acestora pe termen mediu si lung astfel incat invatamantul sa primeasca un feed-back din partea pietei in ceea ce priveste nevoile profesionale viitoare, astfel incat programarea curiculelor, dar si dimensionarea anumitor specializari sa se alinieze acestor nevoi, afirma Stoian.
Spre exemplu, Generali a demarat din acest an cursuri gratuite in asigurari, cu studenti din anii IV si III din cadrul ASE si din Facultatea de Matematica pentru a-i familiariza cu domeniul si a ne crea o baza de date cu viitori candidati pentru angajare. Deja au fost angajati doi studenti.
Pe de alta parte, fundatia Dinu Patriciu va investi, incepand cu anul de studiu 2008-2009, peste 5 mil. dolari anual in educatie prin burse acordate elevilor, studentilor si absolventilor de studii universitare. "Daca Romania are in momentul de fata o forta de munca slab pregatita, solutia nu poate fi decat sa oferi o alternativa la prezentul sistem de educatie", spune Patriciu.
Dezavantajul unor astfel de demersuri este ca investitia nu are rezultate imediate si nici garantate in favoarea angajatorului care o realizeaza.
O alta posibilitate este realizarea de "sondaje de satisfactie" in randul studentilor fata de conditiile de studiu, structura cursurilor sau prestatia profesorilor.
Spre exemplu, in Anglia exista un clasament al universitatilor in functie de gradul de satisfactie al studentilor.
Desigur, toti actorii societatii civile trebuie sa aiba un rol in corelarea solicitarilor venite din partea angajatorilor si ceea ce ofera sistemul de invatamant. De curand, postul de televiziune ProTv a demarat o campanie sociala cu tema "Tu stii ce mai face copilul tau?", care isi propune, printre altele, sa detalieze lipsurile existente in sistemul de invatamant romanesc.
Un altfel de invatamant
O forma relativ noua de formare, de aceasta data targetata spre segmentul de middle si top management, sunt scolile care ofera programe de Master in Business Administration (MBA) sau Executive Master in Business Administration (EMBA).
O parte din fostii absolventi de facultate iau contact prea tarziu cu un "altfel" de invatamant. Si trebuie sa plateasca, ei sau angajatorii lor, pentru ca un program de MBA pe piata locala poate ajunge si pana la 30.000 de euro. "Acest stil de predare si de invatare este foarte diferit de cel practicat inca in sistemul universitar si multi dintre cursanti constata cu surprindere ca 'se poate' si altfel: fara a memora definitii si clasificari, ci punand accentul pe logica de business, prin valorificarea conceptelor prezentate in materiale", spune Marcel Duhaneanu, rectorul Scolii Postuniversitare de Afaceri Romano-Americane Asebuss.
Este conventia de la Bologna salvarea?
Principala ratiune care a stat la baza documentului semnat la 19 iunie 1999 la Bologna de catre ministrii europeni ai invatamantului, printre care se numara la acea vreme si Andrei Marga, a fost simplificarea si unificarea sistemului de invatamant in toate tarile membre ale UE.
Conventia presupune schimbarea structurii invatamantului universitar si post-universitar pe sistemul 3+2+3, respectiv trei ani de facultate, doi ani de masterat si trei ani de doctorat. Mai mult, pentru a implementa criteriile de calitate la nivel de licenta si masterat, toate universitatile, atat cele private, cat si cele de stat, vor trece printr-un proces de reacreditare care se va intinde pana in 2010.
Va reusi conventia de la Bologna sa resusciteze invatamantul universitar romanesc? Marcel Duhaneanu, rectorul Scolii Postuniversitare de Afaceri Romano-Americane Asebuss, care ofera unul dintre cele mai vechi programe de MBA din piata, crede ca exista sanse.
"Noul tip de acreditare are in vedere armonizarea sistemului de invatamant romanesc cu cel european in vederea asigurarii recunoasterii reciproce a diplomelor in spatiul european si circulatia libera a fortei de munca", precizeaza Duhaneanu. In consecinta, toate cele 109 universitati de pe piata locala, particulare si de stat, vor trece in urmatorii patru ani prin procesul de reacreditare.
"Ceea ce isi propune reforma de altfel la nivelul masteratului este sa ofere absolventilor, dupa trei ani de facultate, posibilitatea unei palete mai largi de specializari, indiferent de profilul absolvit", incheie Duhaneanu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
