Banca centrala a pastrat neschimbata dobanda, dar mizeaza in continuare pe sprijinul Guvernului printr-o politica salariala si fiscala austera.
Banca Nationala a hotarat ieri ca nu are nevoie in lupta cu inflatia de o noua majorare a dobanzii de politica monetara, peste nivelul actual de 8,5% pe an, si nici a nivelului rezervelor minime obligatorii la valuta, pentru a forta o eventuala scumpire a creditului.
Scaderea inflatiei de la 8,89% in ianuarie la 8,49% la sfarsitul lunii februarie, dar probabil si datele preliminare pentru martie, figureaza in fruntea listei argumentelor in favoarea mentinerii pachetului de politici monetare stabilit pe 8 februarie.
Insa cu toata scaderea, ramane o distanta considerabila pana la nivelul de 6% care reprezinta limita maxima a intervalului de toleranta acceptat in jurul tintei de inflatie de 5% pe care banca centrala s-a incapatanat sa o pastreze pentru 2006.
In aceste conditii, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a vorbit ieri despre o "restrictivitate sporita a politicii monetare".
Aceasta s-ar traduce prin faptul ca inflatia va continua sa scada spre 8% si astfel dobanda de interventie va fi din ce in ce mai "real pozitiva". In acelasi timp, BNR are in vedere ca "asigurarea unui control adecvat al lichiditatii prin intermediul operatiunilor de piata va conduce la cresterea dobanzii efective la operatiunile BNR catre nivelul de 8,5%", dupa cum a spus guvernatorul, lecturand comunicatul de presa al Consiliului de Administratie al bancii centrale. BNR a platit deja dobanda fixa de 8,5% la toate depozitele atrase de la bancile comerciale dupa 8 februarie, insa in cazul certificatelor de depozit pe trei luni a atras lichiditati si la dobanzi ceva mai mici, dar de peste 8% pe an.
Analistii nu se declara surprinsi de prudenta manifestata de BNR, desi luna trecuta banca centrala afisase o atitudine mai razboinica fata de inflatie.
"In momentul de fata, nu existau informatii ingrijoratoare suplimentare care sa determine cresterea in continuare a dobanzii de politica monetara. Oficialii BNR au pastrat o conduita prudenta de asteptare, pana cand decizia de majorare a dobanzii va fi complet absorbita in piata", comenteaza analistul financiar Dragos Cabat. El remarca faptul ca nivelul surprinzator de scazut al inflatiei din februarie nu poate fi atribuit deciziilor de natura monetara ale BNR. "Oficialii BNR s-au ferit sa ia decizii active, asa ca asteapta mai intai evolutia pe piata", mai spune Cabat.
In acelasi timp, Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank, arata ca inca nu s-au facut simtite efectele majorarii ratei de constituire a rezervelor minime obligatorii la valuta - de la 35% la 40%, si care a intrat efectiv in vigoare din 24 martie - la care se va adauga si reglementarea institutiilor financiare nebancare, toate putand contribui la o incetinire a consumului.
De altfel, BNR se declara multumita de incetinirea creditului in valuta, a carui pondere in creditul neguvernamental total a scazut la 52,3% in ianuarie 2006 fata de 60% in ianuarie 2005. La capitolul efecte pozitive ale politicii sale, banca centrala noteaza si cresterea usoara a dobanzilor la depozite, ceea ce incurajeaza economisirea in dauna consumului, precum si efectul benefic al concurentei reflectate in continuarea tendintei de scadere a dobanzilor la credite.
Analistul Florian Libocor afirma ca BNR a evitat ieri riscul - deloc de neglijat - ca o eventuala noua majorare a dobanzii sa fi fost perceputa de piete ca o reactie de panica, ceea ce ar fi alimentat componenta psihologica a anticipatiilor inflationiste.
Chiar daca nu a majorat dobanda, prin reafirmarea deciziei de a controla lichiditatea pe piata BNR isi asuma in continuare costul din ce in ce mai mare al sterilizarii, in conditiile in care stocul sumelor atrase a ajuns la circa 7 mld. euro. Lupta cu inflatia fiind de durata, singura scapare ar fi ca economia sa reuseasca sa absoarba din ce in ce mai mult din lichiditatile disponibile, inclusiv cu ajutorul bancilor.
Comunicatul de ieri al BNR reia si fraza-sablon privind decizia bancii centrale de a utiliza "intregul set de instrumente de care dispune pentru a contracara presiunile inflationiste". Noutatea consta in faptul ca BNR reclama si in mod formal "sprijinul altor componente ale mixului de politici macroeconomice". Mugur Isarescu, seful bancii centrale, a spus ca asteapta ca Guvernul sa mentina restrictivitatea in domeniul fiscal si salarial, asa cum a anuntat, in paralel cu continuarea programului de reforme structurale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
