Un număr de cinci centre comerciale dintr-un total de 40 de astfel de proprietăţi generează aproape 40% din cifra de afaceri totală, dar au împreună doar 21% din suprafaţa închiriabilă la nivel naţional, potrivit unui studiu realizat de Sonae Sierra în parteneriat cu PwC.
Topul celor 40 de centre comerciale în termeni de cifră de afaceri este reprezentat în mare parte de proiecte de dimensiuni mici şi medii, cu un număr limitat de performeri de top care obţin venituri ridicate.
Cele mai multe centre comerciale moderne sunt situate în Bucureşti şi alte mari oraşe, care au o rată ridicată de penetrare a retailului modern şi venituri peste medie. Astfel, zona de Sud, în care este inclus şi Bucureştiul, concentrează 53% din suprafaţa totală de centre comerciale, din care 92% în Capitală, pe locul doi plasându-se zona de nord-est cu 14%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din suprafaţă, la fel şi zona de sud-est, în timp ce centrul are doar 6% din suprafaţă, iar sud-vestul 4%.
În funcţie de numărul metrilor pătraţi închiriabili, centrele de mici dimensiuni sunt mai numeroase în ţară, cele mari şi foarte mari fiind localizate în principal în Bucureşti.
Arad are cea mai mare suprafaţă închiriabilă pe cap de locuitor din toate judeţele, la polul opus, cu un număr redus sau chiar fără niciun centru comercial construit plasându-se Călăraşi, Dâmboviţa, Harghita şi Sălaj.
"Mai este loc pe piaţă pentru alte centre comerciale. Dacă analizăm numărul de centre comerciale din Bucureşti în comparaţie cu alte oraşe mari din regiune, vom vedea că acesta este departe de media acestora. În Bucureşti cred că mai este loc de unu-două malluri şi de asemenea mai este loc şi pentru parcuri de retail. Sunt de asemenea oraşe secundare care ar putea absorbi proiecte noi. Situaţia în ţară trebuie analizată oraş cu oraş, pentru că de exemplu Iaşi este saturat, dar în Timişoara mai este loc", a spus Ingo Nissen, directorul pentru România al dezvoltatorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra.
În opinia sa, în prezent sunt foarte multe proiecte în aşteptare, care multe dintre ele vor fi reluate odată cu revenirea pieţei.
"Recesiunea şi stoparea finanţărilor care a urmat acesteia au blocat multe proiecte imobiliare, dar sunt semne că piaţa începe să se dezgheţe. Cu toate acestea, dezvoltatorii trebuie să ţină cont de faptul că succesul financiar al noilor proiecte nu trebuie privit ca fiind garantat. Există anumiţi factori de succes care trebuie luaţi în considerare precum managementul profesionist, mixul de chiriaşi şi posibilităţile de distracţie, pe lângă factorii tradiţionali precum amplasamentul şi uşurinţa accesului", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.
Autorii studiului apreciză că până acum competiţia pe piaţa centrelor comerciale a fost foarte scăzută, iar acest lucru a asigurat succesul financiar în majoritatea cazurilor, în ciuda atenţiei relativ scăzute acordate unor factori de succes relevanţi, precum localizare, accesibilitate, mixul de chiriaşi, zona de food şi relaxare, abilităţile şi experienţa managementului sau activităţile de marketing. De asemenea, planurile agresive de expansiune ale retailerilor s-au transpus într-o cerere sporită pentru spaţii comerciale, ceea ce alimentat o expansiune rapidă a suprafeţei totale închiriabile.
"Este de aşteptat ca anumiţi factori cheie precum amplasamentul, accesibilitatea şi posibilităţile de relaxare să reprezinte în continuare vectori importanţi de creştere, dar competiţia sporită şi schimbările la nivelul cererii vor întări probabil rolul managementului profesionist, al activităţilor de marketing şi al mixului de chiriaşi, factori cruciali pentru atragerea clienţilor şi diferenţierea între centrele comerciale. Acest lucru este în mod deosebit important pentru Bucureşti şi alte câteva mari oraşe", menţionează sursa citată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels