Companii

Cum s-a văzut deschiderea Arad-Szeged din satul unguresc Csanádpalota? Ca o „mică declaraţie de independenţă“

Cum s-a văzut deschiderea Arad-Szeged din satul unguresc Csanádpalota? Ca o „mică declaraţie de independenţă“

Autor: Roxana Petrescu

17.10.2010, 23:30 267

Lasfârşitul săptămânii trecute o localitate aproape necunoscută dinUngaria, Csanádpalota, a devenit pentru o zi unul dintre cele maifierbinţi locuri în ceea ce priveşte crearea unei alternative faţăde importurile de gaze ruseşti ale României. Conducta Arad-Szeged,proiect cu o lungime de peste 100 de kilometri, a fost inauguratăoficial, deşi discuţiile despre acest proiect durează de circa 10ani. Mai mult, de aproape două luni de zile conducta estefuncţională pentru că Petrom deja importă gaze din altă parte, nude la ruşi.

La Csanádpalota, conducta la care au lucrat sute de oameni iesela suprafaţă de la o adâncime de circa un metru, iar ţevileportocalii şi robineţii mari se văd preţ de câţiva metri pentrua-şi urma apoi din nou traseul subteran.

Ungaria devine astfel primul vecin de la care România poate luagaze, în contextul în care până acum mereu la capătul conductei s-aaflat Gazprom, partener destul de capricios care nu o dată a decissă închidă robineţii conductelor în plină iarnă.

"România are acum poarta spre Vest asigurată, în timp ce Ungariaeste deja conectată la Austria şi va finaliza anul acesta şiconectarea cu Croaţia. Este o mică declaraţie de independenţă. Înrealitate, până acum problema noastră nu era gazul rusesc, ciproblema era că aveam doar gaz rusesc. La nivel local nu puteai săfii competitiv, nu puteai să forţezi unicul furnzior, dar acumpiaţa este una regională prin această conductă. Toate conducteleerau până acum de la est la vest, dar ideea este să avem o ţesăturăde conducte de la nord la sud", a spus Sandor Fasimon, suplly andtrading vicepresident din cadrul grupului petrolier ungar MOL.

Nu contează de unde vine gazul

Fasimon nu exclude ca prin această conductă care leagă sistemulnaţional de transport al gazelor cu cel din Ungaria şi deci cupieţele vest-europene să vină şi gaze ruseşti, dar sunt şi alţifurnizori printre care se numără de exemplu Norvegia. "Nu conteazăde unde vine gazul. În Ungaria de exemplu sunt vreo zece companiicare importă gaze din Austria", a mai explicat reprezentantulMOL.

Fasimon pare însă convins de un lucru. Dacă iarna aceasta ruşiis-ar decide să taie din nou gazul, Arad-Szeged ar putea săalimenteze România.

"Dacă se întrerupe furnizarea, noi avem o capacitate deînmagazinare de 6 miliarde de metri cubi lângă Szeged. Noi amalimentat Serbia şi vom putea alimenta şi România dacă nu mai vingazele din Rusia", spune Sandor Fasimon.

Lungimea totală a conductei de interconectare este de 109 km,din care 62 km pe teritoriul României, între punctul de conectareHoria (lângă Arad) şi punctul de frontieră Csanádpalota, iardiametrul său este de 700 milimetri. Investiţia a fost de circa 70de milioane de euro, având o capacitate de 1,75 miliarde de metricubi care poate ajunge până la 4,4 miliarde de metri cubi anual.Acest proiect a fost realizat de către Transgaz şi FGSZ Natural GasTransmission Close Company, compania de transport al gazelor dinUngaria, membră a grupului petrolier MOL.

Boc, între "eficienţă" şi "pragmatism"

Deşi lucrările au durat foarte mult, ţinând cont de faptul căcirca 30 de kilometri de conductă din cei 62 de pe teritoriulRomâniei erau deja construiţi, oficialii români participanţi laevenimentul de inaugurare au catalogat finalizarea Arad-Szeged ca o"dovadă a eficienţei."

"Acest proiect este o dovadă a eficienţei şi pragmatismuluicelor două guverne. Politica energetică a României are în vederesiguranţa asigurării cu energie a consumatorilor şi promovareaenergiei curate. Dezvoltarea interconectorilor este un elementesenţial", a spus premierul României, Emil Boc, care deja vedeintrarea în funcţiune a conductei Arad-Szeged ca un pas pentrudezvoltarea unor proiecte ca Nabucco sau AGRI (Azerbaidjan GeorgiaRomânia Interconnector).

"Consider că investiţiile şi locurile de muncă reprezintă caleasigură de ieşire din criză", a mai spus Boc, al cărui discurs afost presărat cu vorbe precum "progres", "succes" sau "viitor",deşi realizările, chiar pe partea de investiţii în infrastructură,sunt nesemnificative.

După 15 ani

De cealaltă parte însă, pragmatismul a părut a fi mai mult unatribut al oficialilor ungari ale căror discursuri au fost puţinmai la obiect.

"În 1995 am realizat interconectarea din Austria şi Ungaria şi atrebuit să mai treacă încă 15 ani pentru a face o conductăsimilară. Acesta este însă doar primul pas pentru stabilirea uneipieţe regionale care să elimine moştenirea unei pieţe fragmentate",a spus solt Hernadi, preşedintele consiliului de administraţie şidirectorul general executiv al grupului MOL.

Din partea Transgaz nu a susţinut nimeni un discurs oficial şinici în comunicatul de presă lansat nu a fost inclus niciun citatdin partea companiei locale.

"Fără Ungaria şi România nu ar exista stabilitate în EuropaCentrală şi de Est. Interconectorul Arad-Szeged nu mai este doar unsimplu concept, ci este ceva concret. Când două ţări au reţele degaze separate, acestea sunt vulnerabile din punctul de vedere alalimentării cu gaze naturale", a spus la rândul său premierul ungarViktor Orban.

În timp ce ungurii prezintă calendare concrete în ceea cepriveşte proiectele de interconectare cu vecinii, când vine vorbade investiţii similare din partea Transgaz pentru a se asiguralegătura cu Bulgaria sau Serbia, acestea sunt trecute la capitolul"priorităţi", fără date exacte de concretizare.

Interconectorul Arad-Szeged este astfel primul bilet de acces alRomâniei la gaze care pot veni dintr-o altă sursă, nu din Rusia. Înultimii 30 de ani tot gazul de import necesar acoperirii consumuluilocal a venit din Rusia prin intermediul a două conducte cetranzitează Ucraina şi intră în ţară pe la Isaccea (judetul Tulcea)şi Medieşu Aurit (judeţul Satu Mare).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO