Compania a fost înfiinţată în 2003, aceasta fiind filialagrupului elveţian EGL, care anul trecut a făcut afaceri de circa2,6 miliarde de euro din vânzarea de energie electrică şi de gazenaturale, dar şi prin intermediul propriilor unităţi de producţie aelectricităţii.
În perioada 2004-2005, EGL Gas & Power România înregistreazăun ritm exploziv de creştere al afacerilor, de la 7 milioane deeuro la 73 de milioane de euro. Astfel, compania intră în top 10 alcelor mai puternice firme de comerţ cu energie. În perioada2005-2007, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor companiei, EGL aavut un contract de achiziţie de energie electrică cuHidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie local,contract care nu a fost reînnoit între timp.
Creştere din 2011
Anul trecut, EGL Gas & Power România a înregistrat afaceride 84 de milioane de euro, cu 23% mai mici faţă de anul 2008 şiestimează că evoluţia pozitivă se va relua abia în 2011.
"Cred că anul acesta vom avea o scădere a cifrei de afaceriundeva la 15%, iar în ceea ce priveşte recuperarea pierderilor deanul trecut, pot spune că acum am trecut pe plus. Faţă de momentuloctombrie 2008, cererea de gaze şi de energie electrică s-acomprimat cu 12%, respectiv 18%. Acum am recuperat cam jumătate dinaceste volume şi cred că în primăvara anului 2011 vom ajunge laacelaşi nivel pe care îl aveam înainte de criză. Spun acest lucrubazându-mă pe faptul că ne vom mări portofoliul de clienţi. Măorientez mai mult pe clienţi mici şi medii care nu producdezechilibre mari atunci când îi pierzi. Analizăm totodată şistabilitatea lor financiară", spune Petre Stroe, directorul generalal EGL România.
Compania a pierdut anul acesta unul dintre clienţii importanţipe care îi avea în portofoliu, compania rusă Lukoil, asta după cela sfârşitul anului trecut şi elveţienii de la Holcim au ales"să-şi ia lumina" din altă parte. Ambele contracte au fostcâştigate de către EFT România, filiala locală a unui traderbritanic de energie, care până în 2009 s-a ocupat exclusiv devânzarea energiei pe piaţa angro, adică nu a avut clienţi finali înportofoliu, ci lua energie dintr-o parte şi o vindea către un altfurnizor de energie.
Stroe este însă convins că marii clienţi vor reveni înportofoliul său.
"A existat o oarecare disperare a băieţilor deştepţi. I-am văzutpe mulţi care au trecut de la partea de angro la client. Nu estedeloc un lucru simplu. Este o muncă de salahor. Noi avem pe cinevacare asigură echilibrarea 24 de ore din 24, avem dispozitive laclient care ne zic în orice clipă cum îi evoluează consumul şi nune bazăm doar pe estimările lor. Spre sfârşitul anului clienţiicare au migrat spre această categorie de traderi se vor întoarce lacei tradiţionali pentru că s-au grăbit", crede Stroe, care spune căîn mare parte portofoliul de clienţi i-a rămas neschimbat cuexcepţia plecării Lukoil.
Mai rău de atât nu se poate
Şeful EGL Gas & Power pare convins că lucrurile nu au cum sămeargă mai rău pentru afacerea sa, spunând că punctul de jos alpieţei a fost atins. De altfel, la nivel naţional consumul deenergie a crescut cu 4,5% în primele şase luni ale anului, iar celde gaze naturale a fost 10% mai mare în perioada analizată, maiales ca urmare a intensificării activităţii din domeniul industrieide îngrăşăminte.
"Din octombrie anul trecut şi până în martie lucrurile au mersrău şi pe gaze, şi pe energie electrică, pentru că preţurile auscăzut, iar autoritatea (Autoritatea Naţională de Reglementare îndomeniul Energiei - n.r.) nu recunoaşte creşterile de tarife. Afost o nebunie. Mulţi au făcut greşeala de a-şi cumpăra energianecesară pentru acoperirea clienţilor din vară şi au rămas cu ea pefondul scăderii consumului. Noi nu am cumpărat decât pe termenscurt", spune Stroe.
Concomitent cu această strategie, Stroe spune că firma şi-aaliniat preţurile la puterea de cumpărare a clienţilor şi şi-asacrificat marja pentru a nu-i pierde.
În ultima perioadă însă, situaţia s-a stabilizat, reprezentantulEGL România spunând că punctul zero a fost atins şi că mai rău deatât nu se poate.
Proiecte în stand-by
La începutul anului trecut, compania a anunţat mai multeproiecte privind producerea de energie electrică, precum şiintenţii pentru construirea unor depozite de înmagazinare agazelor. Niciunul dintre proiectele anunţate nu s-au concretizatînsă.
"Încercăm de un an şi jumătate să găsim parteneri pentrucentrala pe gaze pe care vrem s-o construim la Piteşti. Avemstudiul de prefezabilitate terminat, dar proiectul este în stand-bypentru că tot căutăm parteneri. EGL niciodată nu se implică într-unproiect în care să deţină 100%. Oricum, până în aprilie-mai anulviitor vom lua decizia în ceea ce priveşte acest proiect, fie căvom merge mai departe cu el, fie că vom renunţa", spune Stroe.Centrala ar fi trebuit să aibă o capacitate de 50 MW, ceea ce ar fipresupus o investiţie de circa 50 de milioane de euro.
Un alt proiect pe care EGL l-a anunţat a fost cel al unui parceolian de 30 MW, ceea ce ar însemna o investiţie tot de circa 50 demilioane de euro.
"Am realizat studiul de vânt la nivel de grup şi cele maipromiţătoare ţări au fost România şi Polonia atât în ceea cepriveşte schema de sprijin, cât şi condiţiile de vânt. Mai departeam continuat cu analizele specifice pentru România, piaţa localăfiind inclusă pentru investiţii. Acum trebuie să dezvoltămproiectul, una dintre cele mai importante faze, cea de securizare aterenului, fiind deja într-o etapă foarte avansată. Proiectul va filocalizat în Dobrogea şi este posibil să depăşească dimensiuneaanunţată iniţial, cea de 30 MW. Şi aici ne gândim să mergem pe oschemă cu parteneri", spune Stroe.
În ceea ce priveşte partea de înmagazinare de gaze naturale,Stroe spune că aceasta va prinde contur odată cu începereaconstrucţiilor la gazoductul TAP (Trans Adriatic Pipeline),proiectul în care este implicat EGL alături de germanii de la E.ONşi de norvegienii de la Statoil. TAP va porni din Grecia, va treceprin Albania şi Marea Adriatică spre Italia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
