• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
Energie

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei: Digitalizarea energiei prin PNRR este o prioritate, dar proiectele trimise la Bruxelles nu au fost supuse consultării cu beneficiarii reali

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei: Digitalizarea energiei prin PNRR este o prioritate, dar proiectele trimise la Bruxelles nu au fost supuse consultării cu beneficiarii reali

Autor: Roxana Petrescu

08.06.2021, 16:22 89

Proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document depus de România la Bruxelles luna trecută prin care guvernul îşi doreşte atragerea unor finanţări de 29,2 miliarde de euro, nu a fost supus consultării beneficiarilor reali, experţilor şi companiilor vizate de scopul reformelor, spune Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE), organizaţie care repezintă companiile din domeniul energetic, de la producţie la zona de echipamente şi servicii.

“<<Desenarea chipului României pe care ne-o dorim>> poate rămâne un exerciţiu artistic în lipsa unui plan coerent şi pragmatic de implementare a reformelor şi de asigurare a resursei umane, tehnologice şi de know-how de implementare a investiţiilor”, mai spune Bodea, care se află şi în spatele grupului de firme Adrem.

În opinia CRE, priorităţile României sunt creşterea şi menţinerea capacităţii în infrastructurile de transport şi distributie a energiei electrice, împreună cu creşterea nivelului dedigitalizare, în vederea tranziţiei energetice şi integrării noului val de surse regenerabile de energie.

Organizaţia mai precizează ca o altă prioritate este dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice care să corespundă limitelor de emisii impuse de Taxonomia UE, tendinţelor de descentralizare şi reducere a congestiilor în reţele, toate acestea pentru asigurarea adecvanţei SEN (Sistemul Energetic Naţional).

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unul dintre cele mai importante instrumente pentru re­venirea postpandemie, a fost depus pe 31 mai în sistemul infor­matic al Comisiei Europene, abia pe 2 iunie el fiind făcut public.

Misterul a planat asupra acestui plan de ţară, care conţine livrabile până în 2026, luni de zile, chiar dacă din cele 29,2 mld. euro pe care Româ­nia vrea să le acceseze, 16 mld. euro reprezintă împrumu­turi, nu granturi.

Pe zona de energie, România s-a an­gajat la mai multe reforme pentru a pri­mi banii europeni, o serie de com­panii de stat urmând să acceseze fon­duri europene pentru dezvoltarea de proiecte de energie verde, mobilitate electrică, gaz natural sau hidrogen.

Dincolo de companiile de stat, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, sin­gura firmă privată menţionată în acest do­cument, care va de­rula de alt­fel şi cele mai ample investiţii, este Grup Ser­vicii Petroliere, firma de foraj ma­rin deţinută de omul de afa­ceri constăn­ţean Gabriel Comă­nescu.

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702