Gabriela Stanciu, director general Blumenfield, consideră că toate companiile din România ar trebui să clasifice deşeurile pe care le generează pentru ca mai apoi să găsească soluţii prin care să le poate valorifica.
„Un studiu realizat de noi arată că în România sunt peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri cu potenţial de contaminare ca rezultat al industriei. Soluţia care este la îndemnână este de a avea o caracterizare a deşeurilor generate din industrie. Acest lucru se poate face cu o analiză de laborator, care verifică probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot fi găsite soluţii optime pentru valorificarea lor, tratarea lor”, a spus Gabriela Stanciu, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2020.
Ea a adăugat că Ministerul Mediului are un proiect prin care agenţii economici din România trebuie să caracterizeze deşeurile pe care le generează pentru a forma o hartă şi pentru a găsi soluţii de valorificare.
„Trebuie să ne gândim la un management performant în ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Sunt multe companii interesate în servicii ecologice care au nevoie de susţinere. Noi facem cercetare, dar dacă nu ai susţinere lucrurile nu sunt simple. Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi identifica soluţii în laborator, dar să nu ai investitorul care să ducă mai departe acel studiu.”
Alte declaraţii:
Un alt studiu realizat pe o sondă de explorare de gaze naturale din Marea Neagră arată că din activitatea de foraj au fost generate aproximativ 400 de tone de deşeuri, în care sunt şi deşeuri periculoase cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza analizelor făcute am găsit soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii este industria materialelor de construcţii.
Un alt exemplu este acela al unui parc eolian cu capacitate de 84 MW, generaţi de 100 de turbine eoliene. Din activităţile de mentenanţă pentru eoliene, într-un an, sunt generate aproximativ 1.400 tone de deşeuri periculoase, uleiuri şi antigel. Fireşte că o caracterizare a acestor deşeuri poate conduce la o soluţie de optimizare a valorificării acestora.
În România, în prezent avem undeva la 3.000 MW în centrale eoliene, trebuie să multiplicăm cumva şi vedem care e cantitatea de deşeuri generată de aceste parcuri. E bine că tindem spre energie verde, dar sunt şi activităţi conexe care trebuie sincronizate.
