Energie

Green Deal dă peste cap politicile europene de coeziune şi pune România şi alte ţări din est într-o situaţie delicată. Întâlnirea şefilor de state din UE, săptămâna trecută, pentru discuţii pe bugetul multianual al Uniunii (2021 – 2027) a eşuat şi acum întrebarea este: ce va urma?

Green Deal dă peste cap politicile europene de coeziune şi pune România şi alte ţări din est într-o situaţie delicată. Întâlnirea şefilor de state din UE, săptămâna trecută, pentru discuţii pe bugetul multianual al Uniunii (2021 – 2027) a eşuat şi acum întrebarea este: ce va urma?

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

25.02.2020, 20:10 736

Green Deal-ul – planul de 260 – 400 mld. euro/an, în următorii zece ani, prin care UE vrea să reducă emisiile de carbon până la nivelul la care acestea sunt absorbite de natură în totalitate – şi Brexitul încing spiritele la Bruxelles.

Membrii UE au stabilit de principiu ca un sfert din bugetul UE de aproximativ 1.000 mld. euro pentru 2021 – 2027 să fie investit în proiecte subsumate Pactului Ecologic European (Green Deal), care urmăreşte instaurarea, până în 2050, a  „neutralităţii climatice“ (acest lucru înseamnă că în UE emisiile de dioxid de carbon şi alte elemente toxice trebuie reduse până la nivelul în care ele sunt absorbite, în totalitate, în mod natural de ecosisteme).

Ceea ce pentru unii este mumă s-ar putea dovedi însă pentru alţii ciumă.

Dacă, anual, Green Deal-ul costă 400 mld. euro, România, cu o economie de puţin peste 1% din PIB-ul UE, trebuie să găsească o finanţare de 40 mld. euro, în următorii zece ani, pentru pactul ecologic. O parte din banii UE (25% din fondurile structurale) trebuie redirecţionaţi spre acest scop, ceea ce nu convine României. De pildă, România a avut anul trecut un deficit fiscal de 48 mld. lei (10 mld. euro) – 4,46% din PIB. Cu un an înainte, acesta fusese de 6 mld. euro. Anul acesta deficitul va fi de aproximativ 9 mld. euro. După cum se vede, deficitele cumulate, pe doar trei ani, sunt cât toate fondurile structurale primite de România în şapte ani, 2014 – 2020

(25 mld. euro). Anul acesta au fost bugetate investiţii de aproape 50 mld. lei, dar peste 60% din această sumă este aşteptată de la UE. Nu vor veni 30 mld. lei, clar, prin urmare investiţiile vor rămâne la un nivel modest. Unei astfel de ţări i se cere un efort de 40 mld. euro, în zece ani, şi i se oferă un spijin supli­mentar nerambursabil de doar 750 mil. euro, şi acela condiţionat de drenarea unor fonduri structurale substanţiale spre proiecte futuriste. „Provocările sunt faptul că se diminuează fondurile, mai ales odată cu ieşirea Marii Britanii din UE (un minus de 80-90 mld. euro în şapte ani – n.red.) şi se schimbă nişte priorităţi care nu au neapărat corespondent în nevoile noastre naţionale, cum ar fi Green Deal“, a spus Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, în cadrul unei dezbateri organizate de grupul parlamentar Renew Europe.

Clotilde Armand, europarla­mentar, a spus că o altă direcţie de negociere este atragerea de fonduri europene din partea României, altele decât cele special destinate. Ea explică faptul că România ar putea atrage astfel de fonduri dacă ar veni cu proiecte strategice în contextul Pactului Ecolo­gic European. „În toate discuţiile la care am participat am vrut să impunem un criteriu geografic pentru fondurile care nu sunt destinate în mod nominal României, cele pentru care suntem în competiţie cu celelalte state. Teoria spune că cel mai bun câştigă, dar ar trebui ca pentru aceste tipuri de fonduri România să fie susţinută pentru proiecte strategice legate de Green Deal. Pentru asta trebuia ca la noi la nivel naţional să avem nişte priorităţi“, a spus ea.

Întrebarea care se pune este: dacă în urma negocierilor ţările beneficiare primesc mai mulţi bani, ce va face România cu banii europeni? Cristian Păun mai spune că strategia din România pentru atragerea fondurilor europene a fost ca, la începutul programării, să iniţieze proiectele care sunt mai uşor de finanţat şi să lase la sfârşit banii care sunt mai geu de atras.

„România atrage mai întâi banii uşor de atras, cum ar fi fondurile din agricultură, şi lasă spre final banii care sunt foarte greu de atras. Lucrul acesta se întâmplă de două programări încoace. Ce şanse avem să schimbăm acest aspect la a a treia programare?“, a mai spus el.

De asemenea, finanţarea proiectelor prin bani europeni vine împreună cu o cofinanţare din partea României, iar Păun crede că în anii viitori România va avea o problemă mare cu cofinanţarea, în contextul în care cheltuielile cu pensiile şi salariile vor reprezenta peste 90% din veniturile fiscale ale statului în 2019.

„Este şi problema cofinanţării. Fondurile europene înseamnă bani de la buget. Or, noi dacă dăm 93% din veniturile fiscale de anul acesta pe pensii şi salarii de unde să mai avem bani de investiţii şi co-finanţarea fondurilor europene. Am aglomerat bugetul cu plăţi de pensii şi salarii şi nu o să mai avem bani pentru co-finanţarea investiţiilor. Presiunea la bugetul de stat este evidentă. aceste fonduri vor deveni natural.“

Pe lângă faptul că România se luptă pentru mai mulţi bani europeni în exerciţiul financiar anterior, problema se pune şi în ceea ce priveşte luarea în considerare a gazului natural ca „energie de tranziţie“, in cadrul Green Deal. România vrea ca ceea ce are acum drept capacităţi pe cărbune (minele din Valea Jiului şi capacităţile pe cărbune din Oltenia trebuie inchise) să fie trasnformate in capacităţi pe gaz şi recunoscute ca participate la efortul de reducere a emisiilor nocive

 „Noi încercăm să spunem <<de acord cu nuclearul, dar atunci de acord şi cu gazul natural >>. Dacă voi acceptaţi ca energie nucleară să fie energie de tranziţie, atunci să accetaţi faptul că şi gazul natural va fi considerat energie de tranziţie“, a spus europarlamentarul Clotilde Armand.

 

Alocarea de fonduri UE pentru România, pe cicluri de finanţare

2007 – 2014

► 32,7 mld. euro - sume totale alocate de UE (fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rurală, subvenţii agricole etc.) Fondurile structurale au fost de 19,6 mld. euro, din care au fost absorbite 18 mld. euro (92%).

2014 – 2020

► 39,8 mld. euro - sume totale alocate de UE (fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rurală, subvenţii agricole etc.). Fondurile structurale sunt de 25,2 mld. euro şi au fost absorbite, până la 31 decembrie 2019, 6,7 mld. euro (26%).

2021 – 2027

► Anvelopa financiară nu a fost stabilită. Iniţial, Comisia Juncker a propus o creştere a fondurilor structurale pentru România cu 7% faţă de perioada 2014-2020. Planul actualului preşedinte al Consiliului European, Charles Michel (respins de liderii UE), propunea pentru 2021 - 2027 o creştere a alocărilor de fonduri structurale pentru România de la 25,2 mld. euro (exerciţiul curent) la 27,2 mld. euro (exerciţiul 2021 – 2027).

AFACERI DE LA ZERO