Energy Holding a câştigat licitaţia pentru furnizarea deelectricitate către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR),contract în valoare de 41,2 milioane de lei (9,8 mil. euro) fărăTVA şi accize, adică 51,08 milioane de lei (12,2 mil. euro) cu TVA,preţ mai mic decât valoarea estimată iniţial de autoritateacontractantă. SNR va încheia acordul-cadru cu Energy Holding pentruachiziţionarea de energie electrică după expirarea termenului legalde aşteptare, potrivit datelor comunicate de societate. Contractulvizează achiziţionarea a 141.436 MWh de energie, iar preţul avansatde Energy Holding este de 291,24 lei/MWh. Conform legislaţiei învigoare, perioada de aşteptare în cazul licitaţiilor publice defurnizare cu o valoare de peste 40.000 de euro este de 15 zile. Laun preţ de 291,24 lei/MWh, contractul de 141.436 MWh are o valoarede 41,2 milioane de lei fără TVA şi acciză. Cu TVA, contractul areo valoare de 51,08 milioane de lei. Autoritatea contractantă aestimat, în anunţul de participare, că valoarea contractului urmasă fie de 56,13 milioane de lei, cifră care includea TVA de 19%.SNR a iniţiat în luna martie procedura de licitaţie pentruachiziţia publică, primind trei oferte, de la Energy Holding,Electrica şi firma Tinmar-IND. Mediafax
TITL: Duster şi Sandero, în topul celor mai bine vândute modele dinFranţa în S1
Bogdan Alecu
Dacia Duster, primul SUV al Dacia, principalul constructorautohton, a devenit al doilea cel mai bine vândut SUV de pe piaţafranceză în primul semestru al acestui an, potrivit datelorpublicate de Autoblog, cu aproape 5.400 de unităţi vândute, încondiţiile în care lansarea comercială a fost în mai.
Pe piaţa franceză timpul de aşteptare pentru un Duster este de pânăla şase luni, potrivit declaraţiilor lui Mihai Bordeanu, directorulde marketing al Dacia.
Modelul autohton, ale cărui vânzări au demarat în luna mai aacestui an, a fost depăşit numai de Volkswagen Tiguan, SUV-ulcompact al constructorului german, care a atins un nivel de aproape6.500 de unităţi la nivelul primelor şase luni ale acestuian.
Duster a depăşit astfel în două luni SUV-uri precum Toyota RAV4(4.253 de unităţi), Ford Kuga (4.169 de unităţi) şi Renault Koleos(1.827 de unităţi).
Dacia va majora producţia modelului Duster de la 20 de unităţi peoră în prezent la 25 de SUV-uri în octombrie şi ulterior la 35 demaşini la începutul anului viitor, pentru a reduce perioada deaşteptare a clienţilor din Europa de Vest.
Producţia SUV-ului Dacia de anul viitor ar putea ajunge la peste120.000 de unităţi, potrivit calculelor ZF, cu o cadenţă zilnică depeste 460 de maşini, faţă de 260 în prezent.
La începutul lunii iulie erau în derulare 35.500 de comenzi pentruSUV-ul autohton, din care peste 30.000 de unităţi proveneau dinEuropa de Vest. Până la finele lunii iunie în România s-au livratpeste 1.500 de SUV-uri produse la Mioveni, dintr-un total de peste3.000 de comenzi. Majoritatea clienţilor atât din România, cât şila nivel european s-au orientat către versiunea 4x4, cu motordiesel de 110 CP Euro 5, care are un preţ de peste 15.000 de euro,fiind cu aproape 10.000 de euro mai ieftin decât un alt model deteren cu tracţiune integrală disponibil pe piaţa europeană.
În acelaşi timp, Sandero, modelul de clasă mică al Dacia, a fostîn primul semestru cel de-al treilea cel mai bine vândut model declasă mică de pe piaţa franceză potrivit statisticilor publicate deAutoblog, cu aproape 45.200 de maşini vândute, fiind depăşit numaide Peugeot 207 (70.040 de unităţi) şi Renault Clio III (67.914 deunităţi).
La nivelul primului semestru din acest an înmatriculările Dacia auînregistrat aproape o triplare a vânzărilor la aproape 61.300 deunităţi, potrivit statisticilor Asociaţiei ConstructorilorFrancezi de Automobile (CCFA), în timp ce la nivelul lunii iunieacestea s-au dublat la peste 12.000 de unităţi, volum similarvânzărilor Dacia de pe piaţa locală în 2007 şi 2008, înainte decriza economică.
TITL: Imprimeria ungară preia o companie locală cu 1,5-2,2 mil.euro
Ioana David
Imprimeria de Stat din Ungaria a cumpărat un furnizor român deservicii de tipografie, pentru 1,5-2,2 mil. euro, suma finalăurmând să fie stabilită în funcţie de performanţele financiare dinacest an înregistrate de compania locală.
Vânzătorul este holdingul ungar Díjbeszedö care deţine 50% dincompania GPV Mail Services din România, potrivit Budapest BusinessJournal. Potrivit reprezentanţilor Imprimeriei ungare, tranzacţiaar trebui să se finalizeze până la sfârşitul lunii noiembrie, dupăobţinerea acordului autorităţilor române din domeniul concurenţei,iar preţul depinde de noile contracte obţinute de GPV şi deprofitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare(EBITDA) pentru anul în curs. "În ultimii doi-trei ani am analizato duzină de posibile obiective din regiune. În afara valorii pentruacţionari, tranzacţia creşte potenţialul companiei în EuropaCentrală şi de Est", a spus directorul Imprimeriei, GáborZsámboki.
Imprimeria ungară este prezentă pe piaţa românească din 2004, cânda înfiinţat compania Tipo Direct la Cluj. Compania ungară deţineîn prezent 50% din acţiunile Tipo, iar printre acţionari se găseşteşi Díjbeszedö Holding. Imprimeria ungară şi Díjbeszedö au un acordstrategic de colaborare privind România şi Republica Moldova.
Având în vedere compatibilităţile tehnice ale celor două companiidin România, tipografia din Cluj şi cea a GPV din Bucureşti oferăoportunitatea de a acoperi întreaga piaţă românească, mai spunreprezentanţii Imprimeriei din Ungaria.
Potrivit, Budapest Business Journal, GPV a avut anul trecut o cifrăde afaceri de 4,3 mil. euro, în timp ce profitul EBITDA s-a ridicatla 446.000 de euro. Portofoliul de clienţi al GPV este compus dinbănci (48% din total), furnizori de servicii financiare (13%) şicompanii de utilităţi (25%). Trei dintre cele mai mari cinci băncidin România sunt clienţi ai companiei, se arată în comunicatulImprimeriei ungare.
TITL: Belgienii de la BelRom vor să construiască un mall laElectroputere Craiova
Cristi Moga
AcŢionarii companiei belgiene BelRom, care a finalizat pe piaţalocală cinci parcuri comerciale în urma unor investiţii de circa300 de milioane de euro, au început procedurile de avizare pentrutransformarea unor hale din cadrul platformei industrialeElectroputere Craiova în centru comercial, denumit ElectroputereShopping Center.
Reprezentanţii firmei constructoare de locomotive ElectroputereCraiova, compania Al Arrab, au solicitat Primăriei Craiovaeliberarea unui certificat de urbanism în vederea elaborării unuiPlan Urbanistic Zonal (PUZ) prin care o serie de construcţiiindustriale de pe un teren de 15,3 ha să fie transformate în spaţiicomerciale.
Solicitarea este făcută în numele firmei K&S Electric PowerPoint, controlată de două vehicule (Holdekor şi Carpa Holding),care deţin şi alte proiecte ale companiei belgiene BelRom.
Centrul comercial din Craiova ar urma să aibă atât magazine deîmbrăcăminte, cât şi un magazin de bricolaj şi unul de articolesportive, potrivit documentaţiei de pe site-ul PrimărieiCraiova.
"În proiectul realizării Electroputere Shopping Center noi nu vremsă demolăm nimic decât anexele care se găsesc acolo. În rest, vomamenaja acele hale de la Electroputere, care vor fi însă adaptatela zilele noaste", a declarat pentru Mediafax Adrian Turhină,office project manager al Electroputere Shopping Center, caresusţine că investiţia de la Craiova se ridică la 45 mil.euro.
La Craiova însă au mai fost începute în ultimii ani lucrări la altedouă malluri - West Gate şi Adora Mall - însă construcţia acestorproiecte a fost suspendată ca urmare a dificultăţilor deînchiriere şi finanţare a unor mari proiecte comerciale.
Pe de altă parte, belgienii de la BelRom au realizat pe piaţalocală proiecte mai simple şi mai ieftine - parcuri comerciale cuhipermarket, magazine de bricolaj, mobilier şi o galerie cu 50-60de magazine - care pot fi mai uşor de finanţat în această perioadă.Belgienii au finalizat astfel de proiecte în Sibiu, Târgu-Mureş,Brăila, Focşani şi Bacău, primele trei proiecte fiind vândutepentru circa 240 de milioane de euro.
Reprezentanţii Electroputere au cerut aprobări pentru a transformao parte din spaţiile industriale în mall
TITL: Gherghina, fondul de investiţii al Soc. Gen.: Ştiţi ce urăscinvestitorii? Surprizele, chiar şi cele bune
Ioana David
Leo Gherghina, partener în cadrul fondului de investiţii SociétéGénérale Assset Management (SGAM) Eastern Europe, deţinut degigantul financiar Société Générale, care a preluat anul trecut 36%din acţiunile operatorului de servicii medicale MedLife pentrucirca 20 mil. euro, face o paralelă între stat şi o firmă privatăşi afirmă tranşant că dacă un investitor ar vedea că firma sa estela limita incapacităţii de plată şi el nu a ştiut nimic, ar schimba"urgent şi rapid consiliul de administraţie". În cazul unui stat,consiliul de administraţie este Guvernul.
"Într-un SA (societate pe acţiuni - n.red.) deţinut de uninvestitor, inclusiv financiar, decizia este până la urmă laacţionari, respectiv la Parlament (în cazul statului - n.red.),care deleagă către Consiliul de Administraţie, adică Guvern, carela rândul său deleagă către management, adică miniştrii, parteaexecutivă, ceea ce nu înseamnă altceva decât execuţia bugetuluiaprobat", a spus Leo Gherghina pentru ZF.
În ultima perioadă mai mulţi oameni de afaceri şi manageri au luatpoziţii dure vizavi de mediul politic, care pe lângă implementareaunor măsuri nepopulare precum majorarea TVA la 24%, s-au contrazisîn declaraţii şi în ceea ce priveşte politica fiscală. Informaţiipe tema reducerii cotei unice, implementarea unei cote deimpozitare progresivă sau majorarea în continuare a TVA au aruncatmediul de business în ceaţă şi îndreaptă investitorii către altestate, ca de exemplu Polonia.
"Ştiţi ce urăsc investitorii? Surprizele, inclusiv cele bune, ce sămai vorbim de cele proaste. (...) Statul preferat acum deinvestitori în regiune este Polonia care mănâncă cu polonicul baniieuropeni. Noi nu reuşim. Armatele de birocraţi exact asta ar trebuisă facă: studiile necesare şi toate hârţoagele pentru privaţi. Aicinu mai există dihotomia stat - privat. Atragerea fondurilor artrebui să fie program naţional", a spus Gherghina.
"Atragerea fondurilor europene ar trebui să fie programnaţional"
De curând chiar şi reprezentanţii FMI şi-au exprimat îngrijorareacu privire la incapacitatea României de a atrage fondurile alocatede UE, care se reflectă într-un grad de absorbţie de aproximativ10%. România are la dispoziţie până în 2013 fonduri europenestructurale şi pentru agricultură în valoare de 20 mld. euro, dincare în buzunarele beneficiarilor au intrat aproape 2 mld. euro.Dintre toţi, codaş la atragerea de fonduri europene este MinisterulTransporturilor, cu numai 38 mil. euro atraşi în ultimii trei ani,în condiţiile unei infrastructuri extrem de proaste.
Pesimist pentru al doilea semestru al anului
Leo Gherghina este extrem de pesimist în ceea ce priveşte evoluţiaeconomică din acest an şi are o prognoză de minus 5% "dacă avemnoroc". Prognozele macroeconomice din 2010 pentru regiune arată căRomânia ar putea să fie unul dintre puţinele state care rămân înrecesiune.
"Creşterea TVA a fost exagerată şi disperată. Există o problemă decosturi, nu de venituri. În semestrul doi economia va merge foarteprost. Vom vedea falimente şi reorganizări majore. E bine pentru căse curăţă economia de valori inventate şi în acelaşi timp este ooportunitate majoră pentru activităţile corecte din piaţă. Ce atrăit de la stat va cădea sau va deveni foarte clar de unde vinbanii", este de părere Gherghina.
În ceea ce priveşte anul 2011, prognozele lui Gherghina nu sunt maioptimiste, vorbind "tot de un minus", în condiţiile în care "nusuntem în stare de altceva decât dacă ne ia valul pe creştere dinUE".
Întrebat de ZF care este sentimentul printre investitori înprezent, el a spus: "Sunt unii strategici care investesc pe termenlung şi foarte bine fac. Financiarii speră". Partenerul de la SGAMmai este de părere că România are nevoie de un nou acord cu FMI,pentru că "cine ştie ce surprize sau omisiuni vom mai avea pebuget".
Prin preluarea MedLife anul trecut, SGAM a deschis listatranzacţiilor în clinici private, continuată de Advent care apreluat CMU anul acesta şi de tranzacţia cu Euroclinic care este înpregătire.
Leo Gherghina a fost implicat anul trecut în preluarea de cătreSGAM a 36% din MedLife
TITL: După Citroën şi Harley-Davidson, Tăriceanu trece acum laFord
Bogdan Alecu
Compania Naţională de Vânzări a Ford România, cel de-al doileaconstructor auto de pe piaţa locală, a preluat oficial de ieriactivitatea de import a mărcii americane de la Romcar, parte aŢiriac Holdings.
Marca Ford s-a numărat printre primele aduse în România de grupulŢiriac, afacere controlată de unul dintre cei mai puternici oamenide afaceri români Ion Ţiriac.
În acelaşi timp, în luna august numărul de centre Ford de pe piaţalocală va creşte la 42, în condiţiile în care Automotive TradingServices, companie deţinută în proporţie de 85% de fostul premierCălin-Popescu Tăriceanu, va deveni cel de-al cincilea dealer Forddin Capitală, după ce şi-a transformat centrul din Băneasa înshowroom al mărcii americane, renunţând la Citroën.
Astfel, reţeaua Ford din Capitală este alcătuită din Romcar Motors,cel mai mare dealer al mărcii americane cu două dealershipuri şiafaceri de peste 20 mil. euro în 2009, BDT, Colina Motors cu douăcentre şi Neste Automotive şi acum noul dealer ATS.
Automotive Trading Services a înregistrat anul trecut o cifră deafaceri de 15,7 mil. euro şi un profit brut de 53.000 de euro,potrivit datelor publicate pe Registrul Comerţului.
În 2008, businessul ATS a atins un nivel de 20 mil. euro şi unprofit brut de aproape 1 milion de euro.
Oficialii ATS nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei,iar cei ai Citroën România nu au oferit niciun comentariu peaceastă temă.
Urmează noi investiţii?
În prezent pe piaţa locală sunt 42 de centre auto Ford, dintre care11 sunt parte a reţelei ŢiriacAuto, divizia de retail auto a ŢiriacHoldings. Numărul acestora se va menţine relativ stabil în acestan, potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Paul Flanagan,directorul Companiei Naţionale de Vânzări a Ford România.
În ceea ce priveşte dezvoltarea ATS aceasta este cea de-a douamodificare după investiţia de 0,7 mil. euro într-un nou showroomdestinat motocicletelor Harley-Davidson în cadrul aceluiaşi centruunde este şi Citroën din Băneasa, pe terenul firmei BăneasaInvestment SA controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
ATS mai deţine în prezent un centru Citroën situat la intersecţiadintre bulevardul Barbu Văcărescu şi şoseaua Pipera Tunari. Cel maiprobabil, în următoarele săptămâni compania controlată de fostulpremier va deschide un nou showroom al mărcii franceze la parterulunei clădiri de birouri din Băneasa, în timp ce serviceul nouluicentru Ford din Băneasa va rămâne şi service Citroën.
Automotive Trading Services a fost până în vara anului 2007importatorul Citroën pe piaţa locală, fiind la începutul anilor '90printre primii importatori de pe piaţa locală, în prezentactivitatea de import fiind coordonată de Citroën România,reprezentant al constructorului francez pe piaţa locală.
Afaceri în creştere pentru Ford pe piaţa locală
În prezent reţeaua Citroën din Capitală este alcătuită din patrucentre - Cars Trading, la ieşirea pe autostrada Soarelui, ATS înPipera şi doi dealeri S.D. Prestige Impex în partea de sud aBucureştiului.
Vânzările Ford pe piaţa locală au înregistrat la nivelul primuluisemestru al acestui an o creştere de peste 8% comparativ cuperioada similară a anului trecut, la aproape 5.120 deautovehicule, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şiImportatorilor de Automobile (APIA), fiind printre primele mărciauto care au revenit pe plus în acest an. În acelaşi interval,vânzările Citroën au scăzut cu 23%, la puţin peste 1.000 deautovehicule, în condiţiile în care piaţa totală a înregistrat oscădere de aproximativ 25% la nivelul primelor şase luni.
Romcar nu se închide
Romcar va deveni compania responsabilă de partea de aftersales şicomponente auto din cadrul Ţiriac Holdings, potrivit unor surse dinpiaţă. Oficialii companiei nu au oferit niciun comentariu peaceastă temă.
În continuare, la conducerea Romcar va rămâne Gabriel Bondarenco,potrivit aceloraşi surse, care a preluat funcţia de directorgeneral în vara anului trecut, după ce Cătălin Gavra a fostpromovat în funcţia de director general al ŢiriacAuto, divizia deretail auto a Ţiriac Holdings. Compania a atins anul trecut o cifrăde afaceri de peste 131 mil. euro, reprezentând aproape jumătatedin businessul de import auto al grupului Ţiriac.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
