♦ Peste 250.000 de noi locuinţe, birouri pentru 300.000 de corporatişti, 2 mil. mp de de malluri şi retail, 750.000 mp de clinici, şcoli şi grădiniţe şi 79 hectare de parc ♦ Ar fi suficient spaţiu verde pentru un oraş de două ori mai aglomerat decât Budapesta sau Varşovia?
Bucureştiul are nevoie de 20.000 de locuinţe an de an pentru a acomoda cererea din piaţă şi creşterea economică, iar acestea vor putea dezvoltate pe foste platforme industriale dezafectate. De partea cealaltă, Budapesta şi Varşovia au o populaţie similară cu cea a Bucureştiului, dar au o suprafaţă dublă, în condiţiile în care nu au risc seismic.
„În Bucureşti încă există suprafeţe mari de terenuri ocupate fie de foste spaţii industriale, clădiri dezafectate, ruine şi care permit viitoare dezvoltări. Acestea reprezintă 7% din suprafaţa Bucureştiului – 1.579 de hectare sau 15,79 milioane de metri pătraţi, adică jumătate din suprafaţa unui sector întreg precum sectorul 2, care are 32 mil. mp“, a spus Costin Bănică, head of energy & infrastructure advisory în cadrul iO Partners, compania care a preluat activitatea JLL în România şi Europa Centrală şi de Est.
Pe de altă parte ei explică faptul că densitatea poate fi gestionată prin infrastructură, iar cea de transport în comun din Capitală este mult subdimensionată.
Consultanţii consideră că în condiţiile în care Bucureştiul este un oraş cu densitate mare, aceste platforme, unele dintre ele în proximitatea zonei centrale, asigură loc de a „respira“ şi implicit a construi aproape de puncte de interes în cartiere precum Republica, Obor, Progresul.
