♦ Niciun proiect nu este prea mare pentru a intra pe radarul de finanţare al Băncii Europene de Investiţii (BEI), dar faptul că de cele mai multe ori proprietarii proiectelor nu sunt dispuşi să pună la bătaie propriul capital pentru a da drumul la investiţii este un semnal negativ pentru orice finanţator ♦ Potenţialul României este uriaş, dar provocările în calea materializării acestuia sunt pe măsură, spune Lara Tassan Zanin, cea care conduce biroul local al BEI.
Nu este vreun investitor în energia verde care să nu aibă România pe lista de destinaţii, dar o serie de particularităţi locale sunt în acest moment piedici care ţin pe loc investiţiile. Una dintre acestea este chiar disponibilitatea companiilor locale de a pune bani în propriile proiecte, aşteptarea fiind ca băncile sau banii europeni să facă toată treaba. Iar acest lucru nu este posibil.
„Ceea ce vedem ca una dintre piedicile pentru România este lipsa fondurilor din partea sponsorilor. Companiile locale vin cu puţini bani şi proiecte foarte mari. Peste asta se adaugă incertitudinea permiselor, lipsa contractelor de achiziţie, dar chiar şi aşa proiectele ar putea sta pe picioare. De multe ori însă companiile locale ne spun că nu vor să pună ele banii, dar atunci de ce ar vrea o bancă să-şi pună banii?“, a atras atenţia Lara Tassan Zanin, cea care conduce biroul local al BEI, în cadrul conferinţei de lansare a celei de-a doua ediţii a Codului de bune practici pentru energia regenerabilă în România, un proiect comun RWEA şi RPIA, cele două asociaţii locale care promovează energia eoliană şi solară. Costurile mai mari de finanţare care sunt în România nu trebuie să reprezinte o piedică în calea investiţiilor, mai spune reprezentanta BEI.
„Nu există proiecte prea mari pentru a fi finanţate, golul de umplut din piaţa românească este uriaş, disponibilitatea terenurilor este aici, piaţa este aici. Dar tu vii cu un proiect de 100 de milioane de euro şi 0 equity. Anul trecut, BEI a investit 17 miliarde de euro în proiecte verzi în Europa, dar numai 70 de milioane de euro în România, din care zero euro au fost pentru proiecte de energie verde.“
