În lipsa unor investiţii consistente în infrastructura de turism şi promovare, vinurile româneşti rămân deocamdată un mister care aşteaptă să fie descoperit de străini. Numărul celor care merg la degustări în cramele româneşti abia dacă a trecut de 100.000 de oameni în 2010, din care aproximativ jumătate sunt străini. Spre comparaţie, "patria turismului viticol", Bordeaux, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din lume şi cea mai mare din Franţa, cu aproape 120.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, primeşte anual aproape 3 milioane de turişti, potrivit datelor Comitetului Regional de Turism al regiunii franceze Aquitaine (Bordeaux este capitala regiunii Aquitaine).
În România, atracţiile turistice, cum sunt castelele sau conacele, acum se amenajează (pentru cei care vor să se cazeze), iar o parte importantă din turiştii care vin sunt urmaşi ai locuitorilor din zone care acum trăiesc în alte ţări. Una dintre cele mai vechi atracţii din industria vinului este Castelul Cetatea de Baltă (din judeţul Alba) acolo unde producătorul Jidvei, controlat de omul de afaceri Claudiu Necşulescu, organizează degustări. Castelul, construit în perioada 1570-1580, se află în renovare, iar în prezent funcţionează parterul şi o sală de degustări în pivniţă.
"Renovarea castelului este un proces continuu ce a ajuns, până în prezent la costuri de câteva milioane de euro. Momentan nu se pune problema de extindere, ci de încheiere a lucrărilor la etajele superioare ale castelului", au spus reprezentanţii Jidvei. În prezent, castelul nu primeşte turişti în structurile de cazare.
Investiţii mici
Investiţiile derulate de companii în dezvoltarea turismului viticol se menţin reduse.
Grupul Halewood spre exemplu a investit în intervalul 2000-2010 circa 400.000 de euro, iar printre proiecte se numără redecorarea restaurantului şi a bucătăriei şi extinderea capacităţii de cazare (la Azuga) sau construirea unui foişor-terasă în (Dealu Mare).
Anul 2000 care a marcat începerea investiţiilor corespunde momentului în care Conacul Urlăţeanu (o casă boierească ridicată în 1922 situată în Urlaţi, judeţul Prahova), cât şi Pivniţele Rhein Azuga (ridicate în 1892 în Prahova) au intrat în circuitul vitivinicol. La Azuga se produce vin spumant după o metodă tradiţională, iar aici Halewood are pensiunea Rhein cu 16 camere.
"Numărul turiştilor creşte de la an la an. (…) Anul trecut, peste 12.000 de turişti au participat la turul cramelor şi la degustări de vin. Cei mai mulţi turişti sunt americani, asiatici, olandezi, francezi şi germani", a spus Adriana Grecu, Marketing & Export Director al Cramelor Halewood.
În zona Constanţei, reprezentanţii Murfatlar au în derulare investiţii în cazare, după ce în 2009 în podgorie au deschis un restaurant. Majoritatea celor 5.000 - 6.000 de turişti de la Murfatlar ajung în podgorie prin intermediul agenţiilor de turism.
"Suma încasată (din turism viticol - n. red.) se ridică la 75.000 de euro la nivelul anului trecut", a spus Laura Musat, PR Manager al Murfatlar România. Acest lucru înseamnă că fiecare turist a cheltuit în medie 15 euro. Spre comparaţie, în Franţa fiecare vizitator ce face turul unei podgorii de 30 de hectare în Medoc (regiune din Franţa) cheltuieşte în jur de 100 de euro pe zi.
La investiţii se gândesc şi reprezentanţii Cotnari, care spun că au în vedere modernizarea unui conac situat la Cârjoaia (Iaşi). Valoarea investiţiilor nu a fost încă stabilită, dar se discută despre o sumă de peste 1 mil. euro derulată într-un interval de unu - doi ani.
"Anul trecut am avut peste 100.000 de turişti, aproximativ 40% fiind străini. Având în vedere că zona este încărcată de istorie, considerăm că există mari şanse de dezvoltare a acestui segment. Cu o promovare adecvată şi poate cu ceva sprijin din partea autorităţilor, cred că această latură ar putea fi o bună sursă de venituri", a spus Cătălin Grecu, directorul de marketing al Cotnari.
Planuri au şi reprezentanţii Recaş, firmă care anul trecut a avut aproximativ 12.000 de turişti, dintre care circa 50% sunt români. "Avem în vedere construirea unei unităţi de cazare", a spus Ciprian Roşca, director comercial al Cramelor Recaş.
Vinuri speciale pentru crame
Producătorul de vinuri Agricola Ştirbey, o afacere de familie controlată de descendenţi ai lui Constantin I.C Brătianu, atrage 2.000 - 3.000 de vizitatori la domeniul din Drăgăşani (Vâlcea) printr-un vin special, Genius Loci, care se găseşte numai la cramă.
"Din start, în 2004, ţinta noastră a fost să atragem cât mai mulţi clienţi la domeniul din Drăgăşani petru a oferi vizite ghidate în vie şi cramă, degustări de vinuri şi mese", a spus Jakob Kripp. Baronul de origine austriacă Jakob Kripp şi soţia sa, Ileana Kripp, descendentă a familiei Brătianu, sunt acţionarii Agricola Ştirbey.
Pentru cazare, Jakob Kripp recomandă locaţia vecinilor, producătorul Avincis, afacere în care acţionar este Valeriu Stoica, fost ministru şi partener fondator al uneia dintre cele mai mari case de avocatură din ţară.
În vara acestui ani, Avincis a finalizat construcţia cramei şi restaurarea conacului şi de-abia recent se poate vorbi despre turism viticol aici. Domeniul familiei Stoica, Vila Dobruşa, cuprinde peste 30 de hectare de vie şi un conac aflat în proprietatea familiei din anii 1920. "Există planuri de integrare în turismul viticol, dar nu le-am finalizat încă", au spus Cristiana-Irinel şi Valeriu Stoica, proprietarii domeniului Vila Dobruşa.
Turişti pe o piaţă în scădere
Producătorii de vin îşi aşteaptă însă turiştii cu afaceri mai mici, industria vinului având o scădere de 10% în 2010. Anul acesta producătorii sunt mai optimişti pentru că recolta se anunţă foarte bună.
Cantitatea de vin produsă anul trecut în România a fost de aproape 3,3 mil. hectolitri (inclusiv autoconsumul), potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Conform aceleiaşi surse, suprafaţa ocupată cu vie la nivelul anului trecut a fost de 181.562 de hectare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
