Nuclearelectrica, al doilea cel mai mare şi ieftin producător de energie din România după Hidroelectrica, cu o cotă de piaţă de peste 19%, a înregistrat anul trecut un câştig net de cinci ori mai mare comparativ cu 2010, dar cu toate acestea marja de profitabilitate a companiei a rămas la un nivel redus, de numai 5%.
În mod normal, un producător de energie de talia Nuclearelectrica nu ar trebui să lucreze la o marjă de profit mai mică de 20%, potrivit informaţiilor furnizate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al producătorului de energie.
"Cifra de afaceri preliminată pentru anul 2011 este de circa 1.588 milioane lei (374,7 mil. euro), iar profitul net preliminat este de circa 80 de milioane de lei (18,8 milioane de euro). Numărul de angajaţi la sfârşitul anului 2011 era de 2.167. Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2012 este în curs de aprobare. Pentru sfârşitul lui 2012, estimăm un număr de angajaţi de 2.150", spun reprezentanţii Nuclearelectrica. Astfel, comparativ cu anul 2010, afacerile companiei au crescut în 2011 cu circa 4,8%, în timp ce profitul net a crescut de cinci ori faţă de nivelul de 16 milioane de lei (3,8 milioane de euro) atins în 2010.
Multă energie pentru populaţie
Principalul motiv prin care se explică profitabilitatea scăzută a companiei este faptul că cea mai mare parte a producţiei de energie a celor două reactoare de la Cernavodă aflate în administrarea Nuclearelectrica este vândută pe segmentul reglementat al pieţei, adică acolo unde preţurile sunt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la un nivel mic.
"Nuclearelectrica va vinde 75% din producţia de energie pe acest an pe segmentul reglementat", au mai explicat reprezentanţii companiei.
De exemplu, într-o prezentare făcută de Fondul Proprietatea, la nivelul anului 2009 Nuclearelectrica vânduse pe segmentul reglementat de piaţă 7,56 TWh, adică 70% din toată energia produsă de companie, la un preţ mediu de 28,1 euro pe MWh, când pe piaţă se putea obţine 35,7 euro pe MWh.
Astfel, calculele realizate de Fondul Proprietatea arată că doar în 2009 profituri de circa 57,5 milioane de euro au ocolit conturile Nuclearelectrica.
Mai nimic pe piaţa liberă
Cum cea mai mare parte a producţiei de energie ieftină hidro este contractată în mod direct către firme precum Energy Holding sau Alpiq, pentru a menţine preţurile mici pe segmentul reglementat, coşul de energie pentru populaţie este alimentat astfel cu energia nucleară, o parte venind şi de la termocentrale. Acest motiv lasă pentru Nuclearelectrica puţin teren liber pentru tranzacţii în piaţa concurenţială.
De exemplu, anul acesta, ArcelorMittal Galaţi, al doilea cel mai mare consumator de energie din România, a depus pe bursa de energie OPCOM o ofertă de cumpărare pentru 3,1 TWh de energie, pentru doi ani de zile, în valoare de 146 de milioane de euro, combinatul oferind un preţ de 200 de lei pe MWh.
Oferta ArcelorMittal Galaţi a fost anulată pentru că niciun producător de energie nu a venit în întâmpinarea companiei.
"Motivul primar pentru care Nuclearelectrica nu a reacţionat la oferta de cumpărare de energie depusă de ArcelorMittal la OPCOM este acela că nu are energie disponibilă, practic toată producţia Nuclearelectrica programată pentru acest an fiind deja contractată pentru vânzare", au mai precizat reprezentanţii companiei.
Unde se duce energia reactoarelor
Potrivit Nuclearelectrica cele mai mari contracte de vânzare ale energiei sunt semnate cu Enel (Italia), CEZ (Cehia), Electrica şi E.ON (Germania), acestea fiind de altfel companiile care controlează distribuţiile de energie electrică din România.
"Contractele cele mai importante din punct de vedere valoric încheiate de Nuclearelectrica au fost contractele de vânzare energie. Clienţii cei mai importanţi, cu cele mai mari volume de vânzări de la Nuclearelectrica au fost companiile care primesc energie pe contractele reglementate. Volumele de energie se stabilesc anual, există variaţii (creşteri sau descreşteri) de la un an la altul , dar ordinea - din punctul de vedere al cantităţilor vândute de Nuclearelectrica şi al veniturilor generate - s-a păstrat practic aceeaşi în toată perioada 2007-2011", mai spun reprezentanţii companiei.
Astfel, anul trecut italienii de la Enel, care prin intermediul proceselor de privatizare au devenit cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din România, au avut un contract de 366,4 milioane de lei (86,4 mil. euro) cu Nuclearelectrica. Al doilea abonat la energia Nuclearelectrica au fost cehii de la CEZ cu un contract de achiziţie de energie în valoare de 320,7 milioane de lei (75,6 mil. euro). Electrica, firmă controlată de statul român, a luat de la Nuclearelectrica energie în valoare de 273,1 milioane de lei (64,4 mil. euro), în timp ce nemţii de la E.ON au cumpărat de la producătorul de electricitate energie în valoare de 138,2 milioane de lei (32,6 mil. euro).
Puţin şi pe bursă
"Între primele cinci firme la care Nuclearelectrica a vândut energie în 2011 a intrat şi OPCOM (brusa de energie - n. red.) în calitatea sa de parte centrală în tranzacţiile pe piaţă pentru ziua următoare (piaţa spot - n. red.). Valoarea vânzărilor Nuclearelectrica au fost aici de 166 de milioane de lei (39,1 mil. euro)", au mai precizat reprezentanţii companiei.
Nuclearelectrica este implicată alături de italienii de la Enel şi de ArcelorMittal Galaţi în proiectul realizării a două noi reactoare la Cernavodă, investiţie estimată la 4 miliarde de euro. În prezent compania încearcă să aducă noi investitori în acest proiect după retragerea CEZ, GDF SUEZ, RWE şi Iberdrola.
Termenul pentru atragerea ofertelor a fost prelungit cu şase luni de zile, până în septembrie, după ce în martie nimeni nu a fost interesat de investiţia de la Cernavodă. Mai mult, reprezentanţii Ministerului Economiei au declarat recent că trebuie serios analizată situaţia în care nici în septembrie statul nu va reuşi să aducă noi investitori pentru că în opinia lor proiectul celor două reactoare noi de la Cernavodă trebuie să meargă mai departe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
