Din data de 20 august a inceput la Bucuresti o misiune comuna a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale, o misiune care va dura aproximativ trei saptamani si care isi propune sa puna la punct ultimele detalii ale scrisorii de intentie pe care Guvernul va trebui sa o semneze si sa o transmita FMI. Unul dintre partenerii de dialog este APAS.
R: Ati avut discutii cu reprezentantii FMI in mai multe runde anul acesta, ultimele se desfasoara chiar acum. Puteti sa precizati cateva din subiectele abordate?
Ovidiu Musetescu: Se poarta discutii, dar nu la nivel de detalii tehnice, cu privire la progresul realizat in privatizarea societatilor comerciale, in restructurarea lor si in privatizarea sistemului bancar. O componenta foarte importanta a noului acord PSAL II, care a fost negociat cu BM si lansat de Cabinetul Adrian Nastase, o constituie privatizarea utilitatilor publice, care sunt aproape in totalitate sub auspiciile Ministerului Industriilor si Resurselor. Pe masura ce trece timpul si portofoliul Autoritatii pentru Privatizare se diminueaza, un accent tot mai mare va fi pus pe privatizarea companiilor nationale, deci a utilitatilor publice.
R: Presa a facut saptamanile trecute numeroase referiri la Programul RICOP.
Ovidiu Musetescu: in ceea ce priveste Programul RICOP, care in traducere inseamna Programul de Restructurare a intreprinderilor si Reconversie profesionala, prin semnarea la 30 decembrie 1999 cu Guvernul Romaniei a Memorandumului de Finantare si a Memorandumului de intelegere pentru Programul de Restructurare a intreprinderilor si Reconversie profesionala, RICOP, Comisia Europeana a pus la dispozitia Romaniei un fond nerambursabil de 100 de milioane de euro, destinat atenuarii consecintelor sociale ale procesului de restructurare industriala si a implementarii programului PSAL I.
Programul are cinci componente principale. Prima dintre acestea presupune interventii in cazuri de concedieri colective, precum si servicii de preconcediere, ceea ce inseamna acordarea de plati compensatorii pentru personalul disponibilizat dintr-un buget de circa 28 de milioane de euro.
A doua componenta, cea a lucrarilor publice, are un buget de 14 milioane de euro pentru crearea a aproape 4.600 de locuri de munca. Este o prima masura activa a acestui program.
Cea de-a treia initiativa de promovare a ocuparii fortei de munca, fiindu-i alocat un buget de noua milioane de euro, are drept obiectiv crearea de oportunitati de formare profesionala si ocupari durabile in societati comerciale nou create sau deja existente.
A patra componenta este finantarea intreprinderilor mici si mijlocii, cu un buget de 30 de milioane de euro. Ultima componenta priveste masurile de asistenta sociala si are alocat un buget de 10 milioane de euro pentru diminuarea impactului social al restructurarii industriale.
R: Asadar, aceste 41 de milioane, eliberate acum vor fi impartite in mai multe componente. Pentru fiecare componenta se va da cate ceva...
Ovidiu Musetescu: Statul roman a achitat plati compensatorii unui numar de aproximativ 33.200 de salariati deja disponibilizati, urmand ca o parte din acesti bani, conform prevederilor Programului RICOP, sa fie rambursati de UE.
O parte din acesti bani vor fi returnati Guvernului Romaniei, iar restul, impartiti intre cele patru componente pe care le-am amintit, in afara componentelor de interventii aparute in cazul concedierilor colective.
R: Domnule ministru, cate intreprinderi au beneficiat de pe urma privatizarii prin Programul RICOP in momentul de fata?
Ovidiu Musetescu: in programul RICOP au fost incluse 69 de intreprinderi care isi desfasoara activitatea in cinci zone. Au fost alese cinci zone ale tarii cu rata somajului foarte ridicata si au fost selectate societati comerciale care aveau o situatie economico-financiara critica. in plus, acestora li s-au adaugat societatile comerciale care faceau obiectul programului PSAL 1.
Dintre cele 69 de societati comerciale sunt si noua sucursale ale ROMARM, regie care, dupa cum se stie, este intr-un program de restructurare si se afla sub tutela Ministerului Industriei si Resurselor.
R: Cum se realizeaza, practic, un astfel de program de restructurare?
Ovidiu Musetescu: Toata lumea a perceput acest program ca unul prin care s-a urmarit numai disponibilizarea de personal. si este fals acest lucru. Programele de restructurare pe care le-a vizat Autoritatea pentru Privatizare, pentru care a elaborat si un continut cadru, au vizat, in principal, masuri de restructurare.
Suntem ferm convinsi, si eu si colegii mei, ca numai disponibilizarea de personal nu rezolva problemele unei societati comerciale, deci nu aduce profit, decat intr-o tara unde au fost luate celelalte masuri de restructurare. Un program de restructurare are masuri de natura manageriala, organizatorica, masuri de modernizare si de atragere a investitiilor.
R: Mai are statul bani sa faca investitii?
Ovidiu Musetescu: Nu este vorba de interventia statului. Este vorba de sursele proprii ale societatilor comerciale si, in unele cazuri, despre oferte ale unor fonduri de investitii sau ale unor potentiali investitori care vor sa participe la capitalul social al societatii, majorandu-l cu aceste sume. in principal, activitatea noastra este aceea de a pregati societatile comerciale pentru privatizare.
Le dam o fata noua si incercam sa le facem cat de cat mai atractive. Sigur ca oricine se poate alatura unui astfel de program de restructurare, investind, in conditiile in care crede in el si crede ca, prin ducerea lui la bun sfarsit, societatea va fi profitabila si banii investiti ii vor aduce dividende.
R: De cate feluri sunt aceste programe de restructurare?
Ovidiu Musetescu: Toate programele de restructurare sunt destul de complexe. Una dintre masurile organizatorice, cea de disponibilizare de personal, este o rezultanta a celorlalte masuri, care cuprind restructurarea tehnologica, cea de produs, despre care am vorbit si restructurarea financiara, cea care urmareste reducerea pana la stingere a platilor restante ale societatii comerciale si a crearii fluxurilor de lichiditati necesare unei bune functionari.
In general, in fiecare an incercam sa identificam societatile comerciale generatoare de pierderi si ne oprim asupra acelora care sunt societati importante, adica cu un capital social si cu un numar de angajati suficient de mari. Pe aceste societati le avem in vizor. Actualmente, ne ocupam de circa 150 de societati comerciale.
R: As reveni, totusi, la Programul PSAL I, fiindca, asa cum am inteles, dincolo de restructurare, scopul acestei operatiuni este privatizarea. Care este stadiul derularii Programului PSAL I in momentul de fata?
Ovidiu Musetescu: Din punct de vedere tehnic, PSAL I s-a terminat o data cu tragerea celei de-a doua transe, care a avut loc anul trecut. Din fericire pentru partea romana, transa a doua s-a tras numai pe baza semnarii contractelor de consultanta cu bancile de investitii si firmele de consultanta, care urmau sa asiste FPS-ul de atunci si acum, Autoritatea pentru Privatizare, in tot procesul de privatizare a acestor 63 de societati comerciale mari, care au fost selectate pentru a face parte din Programul PSAL I.
Din perspectiva Autoritatii pentru Privatizare, PSAL II isi doreste sa realizeze o continuare a Programului PSAL I, in sensul ca, de data aceasta, urmeaza sa se lanseze privatizarea efectiva a acestor societati, care, timp de mai bine de un an, au facut obiectul analizei firmelor de consultanta si a bancilor de investitii, analiza care s-a finalizat prin propunerea de strategii de privatizare.
Pana in acest moment, au fost publicate deja, anunturi pentru 25 dintre cele 63 de societati comerciale care apartineau Programului PSAL I. Pentru una dintre ele contractul de vanzare-cumparare de actiuni a fost deja semnat. Este vorba de SIDEX.
As dori sa mentionez faptul ca privatizarea efectiva pentru aceste societati din Programul PSAL I a fost demarata de Guvernul Nastase, care, la sfarsitul lunii februarie, a aprobat lansarea la privatizare a primului lot din aceste societati comerciale din Programul PSAL.
R: Ati spus ca au fost publicate anunturi de scoatere la vanzare pentru 25 de societati comerciale cu capital de stat. Pentru cate dintre acestea purtati deja negocieri?
Pentru sase dintre cele 25 de societati comerciale lansate la privatizare ne aflam in negocieri, in vreme ce restul celorlalte nouasprezece traverseaza diverse etape: se vand caietele de sarcini, se asteapta ofertele, etc. Dintre cele sase pentru care suntem in negocieri, pentru cinci am prelungit termenul de valabilitate a ofertei din dorinta de a finaliza cat mai bine procesul de privatizare.
R: Daca programul PSAL I este in derulare, care este stadiul acordului PSAL II ?
Ovidiu Musetescu: Programul PSAL II este tot un acord de ajustare structurala. imprumutul, dat de Guvernului Romaniei, este un imprumut pentru un proiect, un imprumut destinat echilibrarii balantei de plati. Este structurat pe patru mari capitole, primul fiind reforma sectorului financiar.
Un al doilea capitol se ocupa de privatizarea si restructurarea societatilor comerciale cu capital de stat; un al treilea priveste imbunatatirea mediului de afaceri, iar al patrulea, intarirea sistemului de protectie sociala. Autoritatii pentru Privatizare ii revin atributii in realizarea unor componente ale primelor doua capitole.
Sigur ca, la reforma sectorului financiar, piatra de temelie pentru acest acord o reprezinta privatizarea BCR, pentru ca, desi privatizarea Bancii Agricole era trecuta, la randul ei, drept o conditionalitate, privatizarea acestei banci a avut loc, tranzactia a fost finalizata, iar acum vorbim la timpul trecut despre ea.
Pentru Guvern sta, insa, in fata, privatizarea BCR, care ar trebui sa fie finalizata la sfarsitul anului 2002, asa cum s-a negociat pana in prezent. Al doilea capitol la care Autoritatea pentru Privatizare are sarcini precise este cel referitor la privatizarea si restructurarea societatilor comerciale.
La capitolul privatizare, o prima componenta se refera la finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in programul PSAL I si avem niste tinte de indeplinit, iar la capitolul privatizare prin forte proprii sunt cuantificate numeric niste tinte care vor trebui indeplinite pana la aprobarea in board-ul de directori si apoi pentru eliberarea celei de-a doua transe, estimate pentru sfarsitul anului 2002.
Prima transa va fi eliberata intr-o perioada de trei saptamani pana la maxim trei luni de la aprobarea imprumutului in board-ul de directori. Prima transa va veni, asadar, anul acesta, iar cea de-a doua, la finele anului viitor.
R: ai cate intreprinderi, in afara de banca, trebuie sa mai privatizam, conform acestui acord?
Ovidiu Musetescu: Conform acestui acord, ar trebui ca din programul PSAL I sa oferim la privatizare cel putin 30 din cele 50 de societati prezentate pe pachete. De asemenea, tinta, importanta si care a fost deja atinsa, a fost aceea de privatizare a Sidex. Nu in ultimul rand, insa, avem de privatizat Romvag Caracal, Electroputere, Hidromecanica, Antibiotice si, la mijlocul anului viitor, Tractorul Brasov.
Astfel, in cursul lunilor septembrie si octombrie urmeaza sa mai publicam anunturile de privatizare pentru inca cincisprezece societati. In paralel, purtam negocieri pentru trecerea in proprietate privata a rafinariei RAFO Onesti, a doua ca importanta din tara noastra.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
