Companii

Război total pe piaţa energiei: producătorii îi acuză pe furnizori că stau „la ciupeală“, furnizorii spun că nu există energie în piaţă. Până la soluţii, singura victimă este consumatorul

În perioadele de vârf de consum, România nu îşi poate asigura nici măcar acum energia necesară, importurile având o contribuţie de 14% în dimineaţa zilei de ieri. Transformarea României din exportator net de energie în importator s-a făcut printr-o lipsă cronică de investiţii la nivelul sectorului energetic, girată de toate partidele aflate la guvernare, cu impact direct în preţ şi în şubrezirea securităţii energetice naţionale.

În perioadele de vârf de consum, România nu îşi poate asigura nici măcar acum energia necesară, importurile având o contribuţie de 14% în dimineaţa zilei de ieri. Transformarea României din exportator net de energie în importator s-a făcut printr-o lipsă cronică de investiţii la nivelul sectorului energetic, girată de toate partidele aflate la guvernare, cu impact direct în preţ şi în şubrezirea securităţii energetice naţionale.

Autor: Roxana Petrescu

16.09.2021, 00:10 17513

♦ ANRE: Suprataxarea profiturilor producătorilor de energie, majoritatea de stat, care sunt primii beneficiari ai scumpirii electricităţii, şi plafonarea preţurilor consumatorilor finali pe o perioadă de şase luni sunt fezabile.

Marii furnizori de energie, cu milioane de consumatori în spate, au o expunere pe piaţa spot, acolo unde preţurile au explodat, de până la 20% şi spun că nu sunt condiţii pentru a încheia contracte pe termen lung, în timp ce producătorii îi acuză că de fapt au această politică de tranzacţionare doar pentru a bifa profituri. Cifrele după primele şase luni arată însă o acumulare clară de profituri la producătorii de stat şi scăderi pe zona de furnizare. Mai mult, vârtejul scumpirilor la facturile de energie va lovi din plin din 2022, o iarnă grea putând ridica inclusiv probleme de aprovizionare majore, avertizează oamenii din piaţă.

Spania deja a anunţat că intenţionează să obţină 2,6 miliarde de euro din taxarea companiilor de utilităţi care nu folosesc gazul, dar care beneficiază de impactul pe care scumpirea gazului îl are asupra preţului energiei, la care se adaugă o scutire a taxelor plătite de consumatori de 1,4 miliarde de euro până la finalul acestui an, anunţă Financial Times. În iulie, guvernul de la Madrid a mai anunţat o taxare de 650 de milioane de euro pe profiturile obţinute de companiile active în tranzacţionarea emisiilor de carbon.

„Ce face Spania se poate aplica şi la noi“, spun reprezentanţi ai Autorităţii Na­ţio­nale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Pentru aceasta, trebuie însă atins un consens între Consiliul Co­curenţei, Ministerul Energiei, ANRE şi Ministerul Finanţelor.

„Legea concurenţei permite plafonarea preţurilor pentru o perioadă de şase luni, dar această plafonare trebuie făcută la consumatori, nu pe piaţa angro. Mai departe, trebuie create fondurile necesare pentru a compensa partea de furnizare pentru eventualele pierderi. De asemenea, este posibilă şi aplicarea unor taxe pe supraprofiturile înregistrate de companiile din energie din această conjuctură“, a mai precizat ANRE.

La nivelul autorităţilor este în lucru o ordonanţă prin care se urmăreşte implementarea unui mecanism pentru compensarea facturilor la energie, dar în acest moment nu este stabilită nicio măsură exactă pentru protejarea consumatorilor.

În Europa, se iau măsuri similare. Franţa a sugerat că va extinde subvenţiilor pentru plata combustibililor, în timp ce Grecia a anunţat deja un fond de 150 de milioane de euro pentru compensarea facturilor la energie, scrie Financial Times.

Război total

Până la prezentarea unor măsuri clare, războiul dintre producătorii de energie, care au terminat primele şase luni ale anului cu profituri istorice, şi furnizori este la cote maxime. „Marii furnizori stau la ciupeală pe piaţa spot. Noi când voiam să vindem pe contracte pe termen lung anul trecut, nu venea nimeni. Am avut contracte denunţate pentru că furnizorii au preferat să se ducă pe piaţa spot, sperând în preţuri mai mici. Nu poţi să ai milioane de consumatori în spate şi să nu ai energie asigurată pentru aceştia“, spune repre­zentantul unuia dintre marii producători de energie din România.

Media de tranzacţionare a energiei pe platforma spot a bursei de electricitate OPCOM a fost pentru luna august de 113 euro pe MWh, nivel istoric în România, niciodată până acum nefiind depăşit pragul de 100 de euro pe MWh pentru tranzacţiile cu energie.

August marchează astfel cea de-a patra lună de scumpiri consecutive, media fiind aproape dublă faţă de cea a lunii mai, când energia s-a tranzacţionat la 59 de euro pe MWh. În ciuda tuturor semnalelor din piaţă, autorităţile abia acum pregătesc o serie de măsuri pe ocrotirea consumatorilor vulnerabili de utilităţi.

„Ponderea achiziţiilor din piaţa spot este de circa 20% în cazul nostru“, spune reprezentantul unuia dintre marii furnizori de energie. „Problema este că nici nu se pot face contracte pe termen lung la preţurile ofertate acum“, mai spune acesta.

ANRE precizează că nici nu se pot impune cote de tranzacţionare pe platformele pieţei de energie din cauza distorsiunilor ce ar putea rezulta.

„Cert este că avem de a face cu o piaţă a vânzătorilor, în cea mai mare parte companii de stat. Nu este foarte comod ca furnizor să stai pe piaţa spot, dar la acest moment nici nu există cantităţile necesare pentru tranzacţionarea pe termen lung“, mai spun alţi oameni din domeniu.

O problemă a UE

Tranzacţiile pe piaţa spot au devenit o tra­diţie în România, în contextul în care în multe cazuri contractarea pe această plat­for­mă a bursei de energie a generat profituri fru­moase faţă de contractele pe termen lung. Problema este că în perioade de boom al preţului, cum este cea de acum, această ex­punere majoră pe piaţa spot duce la pre­lua­rea aproape imediată în facturi a fluctuaţiilor.

La mijloc sunt însă consumatorii care se vor confrunta doar anul acesta cu o scumpire a facuturilor la energie de 20-30% şi cu aproape o dublare a facturilor la gazele naturale.

„Nu văd ce se mai poate face în România, pentru că nu vorbim doar de o situaţie locală, ci de una regională. Toată Europa se confruntă cu preţuri istorice la energie, iar piaţa este făcută de producători. Dincolo de preţ, România mai are o problemă, producţia insuficientă. Dacă vom avea o iarnă grea, nici nu mai avem ce centrale pe cărbuni să mai pornim, iar cele care merg nu au cantităţile de cărbuni asigurate“, avertizează oamenii din piaţă.

În perioadele de vârf de consum, România nu îşi poate asigura nici măcar acum energia necesară, importurile având o contribuţie de 14% în dimineaţa zilei de ieri. Transformarea României din exportator net de energie în importator s-a făcut printr-o lipsă cronică de investiţii la nivelul sectorului energetic, cu impact direct în preţ şi în şubrezirea securităţii energetice. Mai departe, creşterea galopantă a preţului emisiilor de carbon pe fondul planului de decarbonizare al UE a dus la explozia preţurilor în tot blocul european, astfel că utilităţile scumpe devin sunt o certitudine pe termen mediu.

Iar în timp ce UE a lansat mecanisme de finanţare pentru a facilita această tranziţie spre zona de energie verde, România se dovedeşte incapabilă în a le accesa, lupta politică internă fiind mai importantă decât atragerea finanţărilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO