Formele moderne de retail au ajuns in primele patru luni ale anului la 17% din piata romaneasca, fata de 15% anul trecut, potrivit unui studiu al companiei de cercetari de piata GfK Romania.
Altfel spus, a sasea parte cumparaturilor pe care romanii le-au facut in primele patru luni ale acestui an pentru acasa, fie ca este vorba mancare, bautura sau orice alt produs de larg consum, au fost realizate in magazinele de tip modern - hypermarket, supermarket, magazine discount si magazine cash & carry.
"Apetitul romanilor de a face cumparaturi in magazine si centre comerciale civilizate este foarte mare. Acest comportament este accesibil pentru un numar din ce in ce mai mare de persoane, gratie investitiilor marilor retaileri", explica Dumitrescu. El adauga ca totusi Romania este cu mult in urma fata de tari situate in vestul Europei.
"Retailul modern acopera in tarile din Europa Centrala si de Est intre 47% in Polonia si aproape 70% in Cehia, si doar 15% pe piata romaneasca. Insa dupa multi ani de stagnare sau de dezvoltare lenta a structurii retailului, in 2003 am fost martorii unei dezvoltari intr-un ritm mai alert, tendinta care continua si in 2004", apreciaza Dumitrescu.
Anul 2003, cel mai bun de dupa revolutie la consum
Spre deosebire de alti ani 2003 a reprezentat primul an de crestere sensibila a consumului. De altfel, potrivit GfK Romania, anul 2003 a inregistrat cel mai mare consum din ultimii 6 ani.
"Cresterea fata de 1998 (anul care a reprezentat varful consumului din perioada 1998-2002), exprimata in dolari, a fost de 14%".
Potrivit acestuia, 2003 a fost un an cu o evolutie a consumului diferita fata de anii precedenti. Anul a inceput cu un consum mult sub asteptari, multi producatori devenind chiar ingrijorati de acel nivel scazut.
"Din primavara insa, consumul a inceput sa creasca, iar la jumatatea anului se inregistrau cresteri fata de aceeasi perioada a anului precedent pentru o buna parte din categoriile de FMCG. Cresterea a continuat si in a doua jumatate a anului", explica Dumitrescu.
De unde banii de cumparaturi?
Explicatiile ar fi mai multe, spun analistii. Pe de o parte infuzia de valuta trimisa de romanii care lucreaza in strainatate si care anul trecut a depasit nivelul de un miliard de euro.
O oarecare reflectare a cresterii economice in buzunarele populatiei a determinat la randul ei o crestere a consumului, considera Dumitrescu.
Insa poate cel mai important efect l-au avut sistemele de creditare, care au permis romanilor accesul mai facil al credite. Aceasta insemna ca in loc sa isi cumpere un frigider cu banii jos, romanii puteau sa cumpere un frigider, teelvizor color si masina de spalat cu o rata de cateva sute de mii de lei pe luna, ceea ce inseamna ca le ramaneau si bani pentru mancare. in aceste conditii, au crescut in acelasi timp atat consumul de produse de larg consum cat si cel de produse electronice si electrocasnice.
Aceasta s-a transpus in cresteri ale cifrelor de afaceri atat pentru companiile din domeniul produselor de larg consum, dar si al celor de electronice (fie ca au fost importatori, distribuitori sau comercianti). Cele mai sugestive exemple in acest sens sunt retelele de magazine Altex, Flanco sau Domo, care au realizat cumulat anul trecut o cifra de afaceri de aproape 300 de milioane de euro, mai mult decat dubla fata de anul precedent. Pe de alta parte, in prima jumatate a anului trecut, efectul a fost invers: pana si-au obisnuit "bugetul" cu primele rate, cumparatorii si-au redus consumul sau s-au orientat spre marfurile vrac.
Retelele de magazine alimentare, fie ca a fost vorba de hypermarketuri, supermarketuri sau magazine cash & carry au anuntat la randul lor cresteri importante ale vanzarilor anul trecut. Doar grupul german Metro a ajuns cu divizia de Cash & carry la vanzari de peste 700 de milioane de euro, in timp ce hypermarketurile Carrefour au realizat o cifra de afaceri de peste 125 milioane euro. Retelele de supermarketuri si magazinele de tip discounter au plusat la randul lor anul trecut, cele mai active fiind cele prezente mai ales in provincie, cum a fost cazul Univers'all, Artima, Profi sau XXL Mega Discount!.
Cum ne farmeca supermarketul sa cumparam mai mult
Extinderea formelor moderne de comert de pe piata romaneasca a determinat, potrivit studiului GfK Romania, schimbari si in comportamentul de consum.
"Constatam o tendinta atat catre cumparaturi mai multe (datorita optiunilor multi-pack la preturi foarte bune) cat si spre cumparaturi mai variate (spatiul mare de expunere permite existenta in raft a unor produse foarte specializate). Aceste forme de vanzare sunt responsabile nu numai de modificarea volumului si structurii cumparaturilor, ci si de modificarea comportamentului de consum - oamenii incep sa se obisnuiasca sa cumpere mai rar, dar cantitati mai mari la o cumparare", sustine Dumitrescu.
Spre deosebire de domeniul produselor de larg consum, pe piata de retail jucatorii romani au o prezenta puternica. "Pe langa expansiunea retailerilor multinationali se remarca aparitia si cresterea retelelor de magazine romanesti, ca jucatori din ce in ce mai importanti pe aceasta piata. Daca pe piata FMCG intalnim foarte putini producatori romani, ponderea multinationalelor fiind covarsitoare, pe piata de retail constatam eforturi sustinute ale firmelor romanesti", spune Dumitrescu.
Cea mai puternica prezenta pentru retelele romanesti este insa reprezentata de in segmentul de supermarketuri. Univers'all, reteaua de cinci magazine detinuta de grupul GFS, a realizat in primul trimestru al acestui an o crestere a cifrei de afaceri de 40%, estimand pentru intreg anul o valoare de 1.200 de miliarde de lei. Reteaua este condusa de la inceputul acestui an de Patrick Iffly, cel care a fost director de operatiuni la Carrefour Romania. Artima, reteaua de supermarketuri dezvoltata de omul de afaceri Florentin Banu, estimeaza pentru acest an vanzari record in conditiile in care va ajunge la un numar de 14 magazine.
In aceste conditii supermarketurile reprezentau la sfarsitul anului trecut o cota de piata de 11%. Altfel spus, 11% din totalul cumparaturilor pe care familiile din Romanie le-au facut pentru acasa au fost realizate in supermarketuri. In Bucuresti, ca si in orasele mari din tara, ponderea a fost chiar si mai mare.
ionut.bonoiu@Zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
