• Leu / EUR4.7785
  • Leu / GBP5.6554
  • Leu / USD4.3069
Companii

ZF 21 de ani. A treia generaţie de antreprenori 2010 - 2019

03.12.2019, 06:00 432

Daniel Dines

CEO şi cofondator al UiPath

Daniel Dineş

Daniel Dines a fondat în 2005 împreună cu Marius Tîrcă într-un apartament din Bucureşti o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing.

Ulterior, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare robotizată a proceselor. În 2015, cei doi au înfiinţat o altă companie, UiPath, care până astăzi a strâns în total finanţări de peste un miliard de dolari.

„Pentru UiPath, cea mai dificilă perioadă a fost cea de început. Când echipa fondatoare avea o tehnologie excepţională, care acum stă la baza platformei de Robotic Process Automation (RPA), dar încă nu făcuseră legătura cu această industrie care tocmai se năştea”, a spus Daniel Dines.

În aprilie 2019, UiPath a primit o rundă de finanţare record, de 568 de milioane de dolari, care a dus evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari.

”Cea mai bună perioadă este cea din faţa noastră. Suntem într-un moment de cotitură în care companii şi organizaţii din lumea întreagă se digitalizează şi sunt pregătite să adopte automatizarea la locul de muncă. Iar noi suntem aici să le oferim cea mai bună tehnologie de pe piaţă pentru a-şi elibera angajaţii de sarcini repetitive, pentru ca aceştia să câştige timp pe care să-l folosească implicându-se în muncă mai valoroasă şi creativă”.

Pentru anul 2019, unicornul estimează venituri de peste 300 de milioane de dolari.

„În UiPath s-a pornit un pic contra firescului – am dezvoltat un produs şi abia apoi am descoperit că el răspundea unei nevoi acute în lumea organizaţiilor. (...) Sfatul nostru pentru un antreprenor tânăr ar fi să gândească la scară mare, globală – think big. Să găsească formula prin care produsul sau serviciile sale pot rezolva probleme ale oamenilor sau businessurilor de pretutindeni. Şi să fie pregatită să înveţe la fiecare pas şi să asculte de feedback-ul clienţilor.”

 

Radu Dumitrescu

fondatorul grupului de restaurante SHC

Radu Dumitrescu

Radu Dumitrescu (41 de ani) a absolvit Facultatea de management turistic şi comercial din cadrul Universităţii Dimitrie Cantemir după ce studiase la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Capitală. Putea să devină IT-ist, dar nu şi-a dorit acest lucru niciodată.

În business a intrat devreme. Avea 19 ani când a mers la un târg la Romexpo şi a descoperit obiectele promoţionale pe care le-a transformat apoi într-o afacere. Apoi, a continuat în acelaşi domeniu. În 2016 a vândut acest business – echipamentele şi contractele– unui competitor român.

La momentul acela el deja activa în domeniul restaurantelor care i-a devenit între timp principalul business. Totul a început în 2011 când un agent imobiliar a venit la el şi l-a întrebat dacă nu vrea să cumpere un restaurant. Iniţial a refuzat, dar apoi a acceptat să-l vadă.

Acum, el controlează grupul de restaurante Studio Hospitality Concept (SHC), care reuneşte sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmigiu Bistro. Acelaşi grup operează şi spaţiul Iqos din Piaţa Victoriei, unde există un hub creativ, un spaţiu de evenimente şi un mic bistrou.

„Generaţia tânără este cea care duce România mai departe. Ea vine cu o altă abordare, e vorba de cei care au făcut şcoli bune, au avut acces la informaţii şi au o mentalitate de învingători. Sper că România va fi o ţară cel puţin la fel de sigură că astăzi, dar în care ne vom dori să rămânem.”

 

Sergiu Neguţ

angel investor, consultant şi profesor

Sergiu Neguţ

Sergiu Neguţ este consultant şi Board Advisor specializat în creştere antreprenorială şi transformare organizaţională şi Associate Dean of Entrepreneurial Growth la şcoala de afaceri Maastricht School of Management (MsM) România. El este angel investor în mai multe companii locale, printre care frufru (companie care comercializează alimente proaspete şi care a fost cumpărată anul acesta de gigantul Unilever), 2Performant (agenţie de maketing afiliat, numită iniţial 2parale), Softelligence (furnizor de soluţii software de business), Intermedicas (intermediere servicii medicale), Fintech OS (soluţii de transformare digitală pentru industria financiară), Euro IT Group (servicii IT) etc.

”Pentru mine, cea mai bună perioadă este cea de acum, companiile în care am investit (2performant, Softelligence, Bittnet) accelerează creşterea, programele de educaţie de business în care predau (MsM, Entrepreneurship Academy) au tracţiune, am reuşit un prim exit foarte vizibil (frufru) şi am ales să mă implic şi la nivel executiv într-o afacere (FintechOS) în care atragem investiţii venture capital importante, cu oportunităţi de învăţare accelerată pentru mine”, spune Neguţ. Până în 2011, el a fost director executiv la reţeaua de clinici medicale private Regina Maria.

„Momentul cel mai prost şi probabil cel mai mare eşec al meu de până acum a fost atunci când am fost forţat să părăsesc Regina Maria. A fost greu la nivel emoţional, a părut greu, deşi n-a fost, să-mi construiesc o nouă identitate de business în care să o iau de la capăt. Într-un fel însă, m-a ajutat să devin investitor. Pentru că am văzut cum se face şi am fost convins că se poate face mai bine”.

„Sfatul meu pentru cei care vor să pornească un business: ”Follow the money, the feelings and the trends”. 1. Money: Întelegeţi fluxurile de bani din domeniul de interes. Cine pentru ce şi cât plăteşte. Un business poate să rezolve o problemă, dar nu va funcţiona dacă nu există destui bani să plătească pentru rezolvarea problemei respective. 2. Orice business trebuie să fie iubibil. Să spună o poveste pentru a motiva oameni. Pentru clienţi, pentru angajaţi, pentru societate. Banul este un motivator extrem de limitat şi ca salariu, şi ca preţ. 3. Orice business trebuie să crească. Unele tendinţe sunt depăşite, altele sunt prea la început. Caută valul de tendinţe care te va împinge în top.”

 

Dani Isai şi Radu Lupaş

cofondatori, Salad Box

Lanţul de restaurante Salad Box, un concept românesc activ pe segmentul de mâncare sănătoasă, a fost lansat în 2012 de patru antreprenori români - Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş (care a decedat).

Apoi, ei au continuat să se extindă, iniţial direct, iar apoi în sistem de franciză prin parteneri. Astfel, în prezent sunt deschise 67 de unităţi la nivel internaţional în peste 10 ţări, iar alte 45 de restaurante în România. Până la finalul lui 2019 Salad Box va deschide două noi unităţi, în Malta şi Canada, urmând a ajunge astfel la un total de 115 localuri pe 14 pieţe.

Acţionarii Salad Box sunt implicaţi în mai multe businessuri de HoReCa, însă în cazul celor mai multe ei sunt parteneri alături de alţi oameni de afaceri.

Din grup fac parte mărcile Taksim, Narcoffee Roasters, Pep&Pepper, Donuterie, Japanos, Nectario, Noodle Pack şi Resto Aperto. Acestora li se adaugă Salad Box, iar împreună au aproape 150 de localuri.

Pentru mai mulţi dintre fondatorii Salad Box, acesta nu a fost primul business, însă a fost cel care a fost scalat rapid şi a putut să crească la peste 100 de unităţi în România şi în afara graniţelor.

 

Adina Plopeanu

fondatoarea hotelului Privo

Adina Plopeanu este proprietara şi managerul Privo, sub umbrela acestui brand fiind deschise un hotel cu design minimalist, de inspiraţie japoneză şi o vilă în stil Art Nouveau, cu o istorie de peste un secol. Hotelul Privo (cotat la 4 stele) şi Villa Csonka (5 stele), parte a aceluiaşi complex din inima oraşului Târgu-Mureş, au fost inaugurate în urma unei investiţii de 7 mil. euro acum mai bine de cinci ani şi au reuşit de atunci să câştige premii locale şi internaţionale pentru design, dar şi pentru restaurantul şi crama pe care le găzduiesc.

Antreprenoarea a absolvit Facultatea de Business şi Facultatea de Turism din Cluj-Napoca, după care a fost coordonator de proiect la restaurarea Hotelului Germisara din Geoagiu Băi. Apoi a urmat proiectul Privo. Adina Plopeanu este fiica lui Emil Morariu, acţionar al companiei Bere Mureş până la tranzacţia din 2008 cu Heineken în urma căreia a încasat 35 mil. euro pentru 25% din acţiunile producătorului de bere. El era acţionar alături de alţi patru antreprenori. La acea vreme a mai făcut obiectul tranzacţiei dintre compania mureşeană şi Heineken şi hotelul de patru stele Germisara din staţiunea Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara, cumpărat de Bere Mureş de la AVAS pentru 600.000 de euro în 2004. Ulterior acesta şi-a schimbat iar acţionariatul.

„Antreprenorii şi tinerii noştri sunt cei care reprezintă o şansă reală pentru viitorul României. Primul pas ar fi să rămână în ţară şi astfel îşi vor putea aduce aportul direct la viitorul ţării, iar următorul pas ar fi să se implice, întâi pe plan local, apoi naţional, să nu stea deoparte, să lupte pentru ceea ce cred, să nu rămână indiferenţi.”

 

Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu

Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu

fondatori, Zăganu

Într-o perioadă în care patru multinaţionale au ajuns să controleze peste 80% din vânzările de bere, Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu, cu experienţă în FMCG, respectiv publicitare, au investit circa 200.000 de euro în deschiderea unei microberării în judeţul Prahova. Au lansat brandul Zăganu în urmă cu circa şase ani şi au dat tonul pe o piaţă a berii artizanale care aproape dispăruse în România. Pe lângă prezenţa pe rafturile retailerilor mari de pe piaţa locală, berea Zăganu este prezentă şi în peste 300 de localuri din toată ţara, mare parte din acestea fiind baruri, puburi, restaurante, cafenele, dar şi magazine specializate precum băcănii sau liquer-store-uri. Berea Zăganu este prezentă în oraşe precum Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, dar şi Constanţa.

Berea Zăganu este produsă de compania Fabrica de Bere Bună şi a avut în 2018 o cifră de afaceri de 4,9 milioane de lei (peste 1 mil. euro), arată datele de la Ministerul de Finanţe.  Cei doi antreprenori au deschis în 2018 un bar cu o capacitate de 90 de persoane pe Calea Victoriei din Capitală, proiect la care cei doi fondatori ai microberăriei au lucrat timp de circa patru ani.

 

Tudor Socea

fondatorul spitalului Polaris Medical din Cluj

Spitalul Polaris Medical, printre primele investiţii mari din judeţul Cluj în sectorul serviciilor medicale, a fost deschis în 2016 de Tudor Socea, fiul antreprenorului Ioan Socea, cunoscut pentru afacerile din domeniul energiei, el punând în 1990 bazele EnergoBit. Tudor Socea a pariat 10 mil. euro pe spitalul din Cluj, mizând pe nişa recuperării medicale, o piaţă care prinde din ce în ce mai mult teren în domeniul sănătăţii. Spitalul Polaris a încheiat anul 2018 cu afaceri de circa 20 mil. lei, în creştere cu 30% faţă de anul anterior.

 

Oana Stan

fondator Techir, producător de cosmetice

Ideea din spatele brandului românesc de produse cosmetice şi terapeutice Techir s-a născut în urma unui proiect de licenţă făcut de antreprenoarea Oana Stan din Tulcea privind potenţialul terapeutic al resurselor din judeţ. La finalul anului 2013, tânăra antreprenoare a pus bazele Techir, pornind de la un portofoliu de trei produse realizate într-o fabrică din Tulcea. Astăzi, brandul cuprinde 40 de produse cosmetice, care ajung în farmacii, dar şi în câteva lanţuri de retail, şi generează afaceri de peste 600.000 de lei.

 

Roxana Maftei

Roxana Maftei

fondatoare a Bebe Tei

Antreprenoarea Roxana Maftei a mizat în 2014 pe un business pe o piaţă destul de puţin abordată în urmă cu cinci ani, deschizând primul magazin cu articole farmaceutice pentru copii, sub numele Bebe Tei. Brandul avea deja rezonanţă pe piaţa din Bucureşti, după ce tot Roxana Maftei a pus pe piaţă la începutul anilor 1990 Farmacia Tei, în cartierul cu acelaşi nume din Capitală. La umbra companiei din care s-a desprins, businessul Bebe Tei a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani, crescând de cinci ori din 2014 până în 2018, până la 270 mil. lei anul trecut.

Bebe Tei vinde produse pentru copii, lapte praf, pampersi, dar şi dermatocosmetice şi produse precum cărucioare şi paturi pentru copii. Extinderea Bebe Tei s-a realizat exclusiv în centre comerciale şi brandul numără trei magazine şi un showroom. În 2018, antreprenoarea a făcut primul pas în afara Capitalei cu businessurile sub brandul Tei, ducând atât farmacia, cât şi Bebe Tei în centrul commercial Vivo din Constanţa. Reţeta care i-a adus creşteri constante antreprenoarei este reprezentată de diversitatea produselor, existând peste 360 de furnizori pentru Bebe Tei şi peste 350 de furnizori pentru Farmacia Tei.

 

Andrei Boţescu

fondator al Atelierele Pegas

Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“. „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“. Acum Boţescu este acţionar minoritar al businessului controlat de Iulian Stanciu prin intermediul Network One Distribution.

 

Lucian Bondoc

Lucian  Bondoc

managing partner, Bondoc&Asociaţii

Avocatul Lucian Bondoc a fondat casa de avocatură care-i poartă numele în urmă cu circa cinci ani. Bodoc&Asociaţii a apărut în piaţă după ce firma de avocatură americană White & Case, unul dintre giganţii pieţei la nivel mondial, a decis să renunţe la biroul deschis la Bucureşti la începutul anului 2008, operaţiunile locale fiind preluate de o echipă condusă de Lucian Bondoc. A absolvit magna cum laude Facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti şi Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene (fiind clasat al treilea din 33 de absolvenţi).

 

Ovidiu Palea

acţionarul Centrului Medical Provita din Bucureşti

După ce a lucrat timp de zece ani în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, Ovidiu Palea a decis să se întoarcă în România, pentru a deschide în 2011 Provita, unul dintre jucătorii de talie medie din piaţa medicală privată. La opt ani de la deschidere, Provita a ajuns la afaceri de 32 mil. lei în 2018, dublu faţă de anul anterior şi are o reţea de două centre de imagistică medicală, trei clinci, un laborator de analize medicale şi un centru medical de diagnostic şi tratament, exclusive în Bucureşti.

Citat Ovidiu Palea: „Cea mai bună perioadă este în ultimii trei ani, dar motivul nu e creşterea afacerii, ci faptul că facem ceea ce am visat de acum zece ani, adică medicină de top mondial. Cea mai dificilă perioadă a fost cea din primii şase ani pentru că este foarte greu ca start-up să te finanţezi şi să creşti când nu ai un business paralel de unde să iei bani. În plus, atunci faci greşeli, înveţi dând cu capul de prag. Şi zicala „ce nu te omoară te face mai puternic” exact aşa e!”

 

Geo Mărgescu

CEO şi cofondator Forte Partners

Geo Mărgescu este cofondator şi CEO al Forte Partners, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari din România. Cu o experienţă de 16 ani în management şi dezvoltare imobiliară, în portofoliul său se află proiecte-reper. A dezvoltat în România mai multe proiecte pe segmentele spaţiilor industriale şi logistice, spaţii de birouri şi rezidenţial, care au fost premiate la nivel internaţional.

Între 2003 şi 2008, Geo Mărgescu a dezvoltat Europolis Logistics Park, cu peste 230.000 de metri pătraţi de spaţii logistice de clasă A. Proiectul a fost premiat de două ori cu distincţia „Best CEE Industrial Project”, în 2005 şi 2008, şi a fost vândut integral în 2008 către un investitor internaţional.

În 2007, Geo Mărgescu a dezvoltat sediul central al Millennium Bank şi în 2008 – clădirea de birouri Louis Blanc, ambele vândute către investitori locali şi internaţionali.

El şi-a  început cariera în piaţa imobiliară în cadrul Cefin Real Estate, divizia imobiliară a grupului Cefin, controlat de familia Albarosa. Ulterior, Cefin a decis să se concentreze pe divizia auto şi a renunţat la cea din real estate, iar Geo Mărgescu a fondat în 2011 firma Six Management, o companie care oferă expertiză imobiliară atât clienţilor locali, cât şi internaţionali.

În august 2018, proiectul office THE BRIDGE, dezvoltat de Forte Partners, a fost achiziţionat de Dedeman, într-una din cele mai mari tranzacţii înregistrate în România pe segmentul clădirilor de birouri.

Geo Mărgescu conduce o companie care a dezvoltat până în prezent un portofoliu de proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro, atât în sectorul de birouri, cât şi în cel rezidenţial şi care are în curs de dezvoltare proiecte de încă 200 de milioane de euro.

 

Heinrich Loth, Marcellus Loth, Alin Ciontea, Mircea Marius Corneliu, Gabriel Lung şi Grigore Florin Moldovan

acţionari ai Clinicii de Bere

Şase antreprenori au pus pe picioare Clinica de Bere, care produce berea Terapia, în 2011, investind 800.000 de euro. Au pariat la acea vreme pe berea artizanală, făcând prima investiţie nouă într-o fabrică de bere după doi ani fără noi investiţii în acest sector. Investiţia a venit după mai mulţi ani în care multe fabrici de bere s-au închis ca o tendinţă de reorganizare a activităţii corporaţiilor de pe plan local.

„Într-un cerc restrâns de prieteni, ulterior toţi acţionari la Berarium, am început să producem bere de casă cu o instalaţie de 20 de litri. Aşa am creat şi testat pe noi în decursul anilor diverse sortimente de bere şi reţete”, povestea Heinrich Loth, administrator al Clinicii de Bere şi unul dintre acţionarii companiei. Berarium, societate cu afaceri de 1,8 milioane de lei, este controlată de Heinrich Loth, Marcellus Loth, Alin Ciontea, Mircea Marius Corneliu, Gabriel Lung şi Grigore Florin Moldovan, arată datele Confidas.  Clinica de Bere produce două sortimente de bere: Terapia Platin, bere albă nefiltrată şi Terapia Gold, bere blondă nefiltrată.

 

Erik Barna

CEO al Life is Hard

Erik Barna

Life is Hard s-a deschis în faţa investitorilor în iarna anului 2015, iar în prezent compania face parte din grupul de doar trei emitenţi din sectorul IT aduşi pe piaţa de capital. „2014 a fost anul în care am avut cea mai mare creştere atât ca business, cât şi ca număr de angajaţi (ne-am triplat ca număr de angajaţi şi dublat ca şi cifră de afaceri). A fost în acelaşi timp şi cea mai dificilă perioadă pentru că nu am fost pregătiţi cu un middle management şi cu procese care să poată gestiona eficient această creştere. Ca antreprenor am învăţat mult în perioada 2008-2014”, spune Erik Barna, CEO şi fondator al Life is Hard.

Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spunea pentru revista Business Magazin că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicaţii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“). Din 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, funcţie pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului.

Compania Life is Hard a încheiat 2018 cu afaceri de 5 mil. lei şi un profit net de 350.000 de lei.

„2014 a fost anul în care am avut cea mai mare creştere atât ca business, cât şi ca număr de angajaţi (ne-am triplat ca număr de angajaţi şi dublat ca şi cifră de afaceri). A fost în acelaşi timp şi cea mai dificilă perioadă pentru că nu am fost pregătiţi cu un middle management şi cu procese care să poată gestiona eficient această creştere.”

 

Vlad Popescu

Vlad Popescu

CEO al Norofert

Povestea Norofert pe piaţa de capital din România abia a început în contextul în care compania a închis în această vară un plasament privat în urma căruia a atras 1,5 milioane de euro de la investitori şi pe care îl va lista la bursă. „Cred că cea mai bună perioadă urmează, mai ales după decizia de a intra în piaţa de capital, care ne deschide fereastra către oportunităţi de creştere la care altfel nu am fi avut acces”, spune Vlad Popescu, preşedinte al boardului şi acţionar majoritar. Sfaturi pentru antreprenorii abia porniţi la drum? „Să nu plece din România pentru că aici au ocazia să şi dezvolte businessul într-un mediu încă virgin.”

„Cred că cea mai bună perioadă abia urmează.”

 

Ionuţ Leahu

fondator al clinicilor Dr. Leahu

Ionuţ Leahu

 

Zâmbetele investitorilor pe piaţa de capital nu au mai fost de mult atât de puternice în contextul în care bursa românească trece în prezent prin cea mai bună perioadă din ultimul deceniu. Iar pentru că banii şi sănătatea nu se exclud reciproc, pe piaţa de capital şi-a făcut apariţia şi un lanţ de clinici stomatologice.   “Sfatul meu pentru antreprenorii la început de drum este să facă ce îi pasionează şi să înceapă o afacere pornind de la propriile competenţe şi pasiuni şi la felul cum acestea schimbă în bine viaţa oamenilor din jurul lui. Trebuie să te gândeşti tot timpul la impactul pe care îl va avea serviciul sau produsul oferit”, spune Ionuţ Leahu, acţionar majoritar şi fondator al clinicilor dentare Dr. Leahu, care recent s-au finanţat cu 10 mil. lei de la bursă pentru a se dezvolta.

„Cea mai bună perioadă o trăim din 2018, odată cu extinderea la nivel naţional am început să vedem impactul muncii noastre pe un număr şi mai mare de pacienţi. Cea mai dificilă perioadă a fost în 2011, când amenajam prima clinică şi întârziau lucrurile foarte mult”, spune Ionuţ Leahu.

„România are două direcţii – românii plecaţi în afară ne provoacă să dezvoltăm clinici în afara ţării. Sunt milioane de români care nu se mai întorc în ţară şi apoi este direcţia celor care au decis să rămână să construiască aici o ţară mai bună ca afară.”

 
 

Alexandru şi Cosmin Mălureanu

fondatori ai  Ascendia

Cosmin Mălureanu

Alexandru Mălureanu

 

Compania Ascendia, care creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat Elearning, şi-a început parcursul pe piaţa de capital în vara anului 2016, iar în prezent compania controlată de fraţii Alexandru şi Cosmin Mălureanu în proporţie de 85% are o valoare de piaţă de aproape 13 milioane de lei. Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele companiei se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală. Compania produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din companii cu renume din domenii diverse, cum ar fi ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România şi Allianz.

 
 

Mădălina Cocan

Mădălina şi Adrian Cocan

fondatori, Lăptăria cu Caimac

Adrian Cocan

 
 

Mădălina şi Adrian Cocan au lansat brandul de produse lactate Lăptăria cu Caimac în iunie 2018, pornind de la istoria de 25 de ani a Agroserv Măriuţa, una dintre cele mai mari ferme de vaci de pe plan local. Agroserv Măriuţa este deţinută de tatăl Mădălinei, Nicuşor Şerban, şi livrează lapte vrac către marii procesatori de lapte de pe plan local.  În prezent, produsele Lăptăria cu Caimac sunt distribuite în peste 600 de magazine, dintre care 400 fac parte din reţeaua Mega Image, fiind unul dintre cele mai noi branduri de lactate de pe plan local.

 
 

Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu

fondatori şi acţionari, One United Properties

Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu

One United Properties, dezvoltatorul imobiliar evaluat la peste 270 de milioane de euro în prezent, este rezultatul unui parteneriat ce s-a întins pe aproape două decenii. Două prezenţe discrete în spaţiul local de business, Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu s-au cunoscut la primul loc de muncă, în bancă, într-o perioadă în care creditul ipotecar nici nu exista.

De la proiecte rezidenţiale „boutique“ demarate în prima parte a acestui deceniu, One United a ajuns la un portofoliu  de un miliard de euro, luând în calcul atât proiectele finalizate, cât şi cele demarate şi cele care vor demara precum One Cotroceni Park, Lacul Plumbuita, One Verdi Park şi alte proiecte mai mici din cadrul portofoliului.

One United Properties a vândut anul acesta unui grup de investitori români, persoane fizice, 8% din acţiuni pentru 22,7 milioane euro, evaluând grupul deţinut de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu la 270 milioane euro. One United Properties a mai vândut 8% din acţiuni în anul 2017, atunci când grupul a fost evaluat la 123 milioane de euro.

„Pentru noi, cea mai dificilă perioadă a fost cea cuprinsă între anii 2010 şi 2011, când ţara era în plină criză economică, iar oamenii erau încă foarte atenţi la investiţiile pe care le făceau. Totodată, aceasta este şi perioada în care am reuşit să ne dezvoltăm pe segmentele rezidenţiale upper şi mid-upper, adresându-ne clienţilor cu venituri medii şi mari care simţeau nevoia să-şi protejeze cumva veniturile în investiţii de calitate", explică Victor Căpitanu. De partea cealaltă, cea mai bună perioadă pentru One United a fost cea cuprinsă între anii 2017 şi 2019, când au finalizat proiecte importante precum One Charles de Gaulle (8.000 mp), One Herăstrău Plaza (32.000 mp), One Herăstrău Park (28.000 mp), One Floreasca Lake (15.000 mp) şi am pus pe picioare alături de Ionuţ Dumitrescu divizia de birouri One Office, care are astăzi un portofoliu existent de 35.000 mp (business park-ul One North Gate şi clădirea One Victoriei Center) şi birouri în dezvoltare şi construcţie de 150.000 mp (One Tower, parte din One Floreasca City, One Cotroceni Park şi One Verdi Park).

„Unui tânăr anterprenor i-aş spune să aibă curaj şi să fie încăpăţânat în hotărârea lui de a reuşi. Eu sunt de părere că există foarte mult potenţial în România, poate acum mai mult ca niciodată. În comparaţie cu câteva decenii în urmă, oportunitatea de a reuşi să te impui în orice domeniu în care îţi doreşti să faci performanţă este foarte mare. Cred că cei care pot schimba cu adevărat România sunt antreprenorii, care trebuie să aibă curaj, viziune şi încredere că pot aduce ceva bun în viaţa lor şi astfel şi în viaţa comunităţii.” - Victor Căpitanu, acţionar al One United Properties

 

Andrei Pitiş

VP product & head of European development centres, Fitbit

Andrei Pitiş

Cu o experienţă de peste 25 de ani în software şi tehnologie, Andrei Pitiş a fost fondator şi director tehnic al Vector Watch, primul smartwatch românesc care a fost ulterior cumpărat de Fitbit, liderul american de pe piaţa de dispozitive purtabile de fitness. În prezent, el conduce centrele de dezvoltare software ale Fitbit din Bucureşti şi Belarus şi este vicepreşedinte de management de produs în cadrul Fitbit. Recent, Alphabet, compania care deţine Google, a anunţat că va cumpăra Fitbit într-o tranzacţie cu valoarea de 2,1 miliarde de dolari.

„Momentul de a începe o afacere în IT nu a fost niciodată mai bun decât acum. Există poveşti de succes, programe de preaccelerare ca Innovation Labs şi de accelerare ca cele de pe lângă recent înfiinţatele fonduri de venture capital - Gapminder şi Earlygame. Cine vrea să devină antreprenor în IT să îmi dea un mesaj când are deja o mică echipă şi un MVP (minimum viable product)”.

Pitiş este cunoscut atât pentru investiţiile sale în start-up-uri, cât şi pentru contribuţia pe care a avut-o în cele patru exit-uri la care a luat parte: exit-ul Bittnet (integrator de soluţii IT & C şi furnizor de servicii de training în IT) pe bursa Aero (bursă alternativă), exit-ul Vector Watch (proiectul lui Pitiş cu ceasul inteligent) care a fost cumpărat de Fitbit, exit-ul Clever Taxi care a fost cumpărat de MyTaxi şi exit-ul companiei Froala (un start-up fondat în 2014) achiziţionată de Idera (furnizor de soft pentru companii). De asemenea, el este cofondator al Innovation Labs, un program de accelerare pentru start-up-uri.

„Toată perioada de după 1990 a fost o perioadă bună pentru sectorul IT/tech. Am văzut industria crescând de la outsourcing la inovaţie - în toată această perioadă fiind foarte competitivă la nivel internaţional. (…) Antreprenorii duc România mai departe. Antreprenorul viitorului este inovativ, puternic, conectat. Are curaj, este determinat să nu se lase până nu încearcă totul.”

 

Cristina Filip

Cristina Filip

fondator al casei de avocatură Filip&Company

 
 
 

Cristina Filip este unul dintre cei mai experimentaţi avocaţi din sectorul bancar, ea fiind cea care a participat la vânzarea BCR către Erste, la cele două tranzacţii prin care Ion Ţiriac a vândut acţiunile Băncii Ţiriac către HVB şi Unicredit, dar şi la achiziţiile mai recente ale Băncii Transilvania, respectiv Volksbank şi Bancpost. Ea activează în avocatură de 20 de ani, iar din acest an a pus bazele firmei de avocatură Filip&Company care îi poartă numele. Anterior, timp de 10 ani, ea a fost partener alături de Francisc Peli în firma de avocatură PeliFilip.

 
 
 

Marius Puiu

acţionar majoritar al Blue Air

Marius Puiu, 52 de ani, lucrează în aviaţie din 1986, când a fost angajat la Tarom ca inginer de zbor. Începând cu anul 1993 s-a dedicat mediului privat, s-a specializat în managementul afacerilor şi a condus mai multe companii. În urmă cu circa zece ani, Marius Puiu s-a alăturat echipei Blue Air ca pilot de Boeing 737, iar din 2013 a devenit unul dintre cei patru acţionari ai companiei fondate de omul de afaceri Nelu Iordache.

Marius Puiu a deţinut de-a lungul timpului şi poziţii de management în companie - cea mai recentă fiind cea de CEO după ce l-a înlocuit pe Gheorghe Răcaru, care a condus Blue Air din 2004 de la înfiinţarea companiei aeriene low-cost (cu o pauză în perioada 2009-2013). După ce Răcaru s-a retras din poziţia de CEO, dar a rămas în companie implicat, Puiu a condus o vreme businessul, după care a cedat în primăvara lui 2019 managementul operaţiunilor către Oana Petrescu, manager cu 28 de ani de experienţă în zona de audit şi consultanţă.

Blue Air este una dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, cu afaceri de 2,3 miliarde de lei în 2018.

 

Mihai şi Cristian Logofătu

Bittnet Systems

Mihal Logofătu

Cristian Logofătu

În dimineaţa zilei de 15 aprilie din 2015, zornăitul clopoţelului de la bursa de la Bucureşti anunţa intrarea la tranzacţionare a unei companii din IT, o premieră pentru piaţa de capital întrucât investitorii din România puteau să cumpere pentru prima oară acţiuni la o companie din domeniul „calculatoarelor”.  De la o valoare de piaţă de 8 mil. lei la început, Bittnet Systems (simbol bursier BNET) a ajuns în prezent la o capitalizare de 120 mil. lei, dinamică determinată de rezultatele financiare îmbunătăţite şi pe fondul unei politici de remunerare a investitorilor.  Însă planurile Bittnet nu se opresc doar în „anticamera” bursei, ci vor chiar transferul pe piaţa principală, acolo unde se duelează companii de sute de milioane de lei. Mai întâi însă trebuie să treacă de un hop.

„Urmează în viitorul imediat cea mai „agitată” perioadă din an: trimestrul 4, perioadă în care în mod istoric am obţinut cele mai bune rezultate financiare. Suplimentar, în acest T4 ar trebui să derulăm o nouă majorare de capital (oferind un randament de 25% investitorilor) şi vom avansa cu procesul de listare a companiei pe piaţa principală a Bursei”, spune Cristian Logofătu, CFO şi acţionar majoritar al Bittnet.  „Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl aibă în vedere un antreprenor la început de drum (nu cred că vârsta biologică este importantă în antreprenorat), este să fie sigur că businessul pe care îl porneşte adresează o nevoie a pieţei. Imediat ulterior, trebuie să poată convinge pe oricine că ea împreună cu echipa (şi soluţia propusă) sunt potrivite pentru a adresa acea nevoie”.

„În cartea «The Spider and the Starfish» este descris succesul triburilor apache, care nu au putut fi cucerite şi a căror civilizaţie a supravieţuit invaziilor, spre deosebire de marile imperii Aztec şi Incaş. Diferenţa a fost tocmai faptul că civilizaţia Apache nu avea un lider absolut, un Mare Împărat, ci multe celule independente unite de aceleaşi principii şi valori, fiind astfel «antifragile» în faţa atacurilor - orice lider temporar ar fi fost ucis, era înlocuit imediat de alţii care preluau rolul.” - Cristian Logofătu, acţionar majoritar şi CFO Bittnet

 

Radu Savopol

fondator 5 to Go

Radu Savopol

Incursiunea în antreprenoriat a lui Radu Savopol a început în urmă cu aproximativ două decenii, cu un pub în Sinaia, iar de atunci lista proiectelor sale a tot crescut. Cel mai cunoscut business al său este lanţul de cafenele 5 to Go, care a ajuns cel mai extins din România cu peste 100 de unităţi.

De profesie designer de interior şi pasionat de arhitectură, el observa că în jurul anilor 2000 lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau puburile şi şi-a spus atunci: „De ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?”. Aşa a apărut localul Old Nick Pub din Sinaia. Antreprenorul spunea anterior că ajunsese să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în staţiunea de pe Valea Prahovei, astfel că următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, Cafeneaua Parcului. Ulterior, şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Mai apoi însă, a decis să se concentreze pe dezvoltarea lanţului de cafenele 5 To Go. Prima unitate a apărut în 2015, iar apoi expansiunea s-a realizat în special în sistem de franciză.

„Mă întâlnesc zilnic cu antreprenori români din diverse domenii şi văd că există potenţial. Mi-aş dori ca businessul românesc să ajungă un pion important şi pe piaţa internaţională pentru că, spun eu, avem cu ce şi cu cine. Există oameni pasionaţi şi idei creative şi putem face faţă cu brio pieţei din afară.”

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7785
Diferență: 0,044
Ieri: 4.7764
Azi: 4.3069
Diferență: 0,0046
Ieri: 4.3067
Azi: 5.6554
Diferență: 0,0088
Ieri: 5.6549
Azi: 4.3582
Diferență: 0,0459
Ieri: 4.3562