Constructii & Imobiliare

ANALIZĂ ZF. Cine sunt constructorii-lider din fiecare judeţ? „Campionul” din Bucureşti se apropie de 1 mld. lei afaceri, dar la coada clasamentului sunt firme care stau sub 50 mil. lei

ANALIZĂ ZF. Cine sunt constructorii-lider din fiecare judeţ? „Campionul” din Bucureşti se apropie de 1 mld. lei afaceri, dar la coada clasamentului sunt firme care stau sub 50 mil. lei

Autor: Alina-Elena Vasiliu

02.01.2021, 09:01 14720

Din cele 42 de companii-lider în rândul constructorilor din fiecare judeţ, plus Capitala, 27 au afaceri care depăşesc 100 de milioane de lei în 2019, restul menţinându-se sub acest prag.

De peste 25 de ori este mai mare cifra de afaceri a celui mai mare constructor cu sediul în Bucureşti faţă de cea a omologului său din judeţul Vrancea, arată o analiză ZF pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Astfel, dacă Astaldi, subsidiara locală a unui grup italienesc, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de 985,5 milioane de lei, Conbeta – cea mai mare firmă de construcţii din judeţul Vrancea – a avut anul trecut business de 36,1 milioane de lei. Astaldi a lucrat, printre altele, la construirea metroului din Drumul Taberei, magistrala 5 de metrou, Râul Doamnei – Eroilor 2, în asociere cu spaniolii de la FCC Construction, proiect de peste 1 miliard de lei. Astaldi se ocupă şi de podul de peste Dunăre, care va face legătura între Brăila şi oraşul Măcin, din judeţul Tulcea, un proiect de 2,3 miliarde de lei. Italienii s-au mai implicat şi în proiectul Autostrăzii A3, tronsonul dintre Cheţani şi Iernut.

De precizat este că au fost solicitate date referitoare la cea mai mare companie cu cod CAEN din categoria F (Construcţii) din fiecare judeţ al ţării. De aceea, în tabel se regăsesc şi companii care au activităţi de dezvoltare (promovare) imobiliară, lucrări de instalaţii electrice, lucrări de construcţii ale proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii sau lucrări de instalaţii sanitare.

Totuşi, cele mai multe companii din clasament activează ca antreprenori generali, astfel că diferenţele mari ale nivelului afacerilor reflectă evoluţia pieţei imobiliare şi măsura în care companiile au reuşit să se impună şi să câştige contracte pentru proiecte valoroase.

Astaldi se distanţează considerabil de compania de pe locul al doilea din acest clasament, adică Tehnostrade, cu o cifră de afaceri de 458,3 milioane de lei. Alături de Spedition UMB, cealaltă companie de construcţii deţinută de familia Umbrărescu din Bacău, Tehnostrade a lucrat la proiecte precum lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj (9,5 kilometri), centura Bacăului, dar şi mai multe contracte de construcţii de autostrăzi, reabilitări de drumuri naţionale, deszăpeziri sau întreţineri de şosele, încheiate cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). În septembrie, cele două firme, în asociere cu Electromontaj SA Bucureşti, au câştigat un contract de peste 1,39 mld. lei (286 mil. euro) cu CNAIR (Com­pa­nia Naţională de Adminis­trare a Infrastruc­turii Rutiere) pentru proiectarea şi execuţia a aproximativ 30 km din Autostrada Transilvania, între localităţiile Nădăşelu şi Zimbor.

Con-A din Sibiu, Build Corp Development din Iaşi, Impresa Pizzarotti & C din Cluj şi Inspet din Prahova sunt alte companii cu activitate în construcţii, lideri în judeţele unde sunt înregistrate, care au afaceri de peste 300 de milioane de lei fiecare.

La polul opus, Valdek Impex (judeţul Covasna), Campis (jud. Călăraşi), Coral (jud. Tulcea), Electroechipament Industrial (jud. Caraş-Severin) şi Conbeta (jud. Vrancea) nu ating nici măcar 50 de milioane de lei cifră de afaceri.

Majoritatea companiilor invocă în continuare problema resursei umane atunci când vine vorba de dezvoltarea businessului.

„Ca aspecte dificil de gestionat, rămâne zona de resurse umane, unde soluţiile sunt aproape inexistente. Practic, dezvoltarea, creşterea companiei este dictată în mod direct de resursele umane ce pot fi atrase, de expertiza găsită în piaţă pe zonele noastre de interes”, spune Adrian Smadu, acţionar al companiei Agasi, cel mai mare constructor din judeţul Timiş.

Compania are în portofoliu proiecte de birouri (City Business Center Timişoara, VOX Technology Park, Nokia Timişoara, The Office Cluj-Napoca, ISHO office), proiecte industriale pentru Coca-Cola, Timişoreana, Continental, Siemens, Flextronics, Procter&Gamble, Ericsson, Hella, dar şi rezidenţial.

Din cele 42 de companii-lider în rândul constructorilor din fiecare judeţ, plus Capitala, 27 au afaceri care depăşesc 100 de milioane de lei în 2019, restul menţinându-se sub acest prag. Cele mai multe companii sunt antreprenoriale, fondate de oameni de afaceri români sau străini, doar trei fiind filiale ale unor companii internaţionale. Faţă de anul 2018, trei companii din cele 42 în total au raportat cifre de afaceri în scădere anul trecut, restul menţinându-şi businessul pe plus de la un an la altul sau cel puţin la acelaşi nivel.

Companiile cu activitate în domeniul construcţiilor active în România au avut în 2019 o cifră de afaceri totală de peste 107 miliarde de lei, arată calculele ZF pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Faţă de anul precedent, avansul este de 27%, în vreme ce faţă de 2009, deci într-un deceniu, creşterea este de 14%.

Ţinând cont de ritmul de creştere de circa 20% pe care construcţiile l-au avut în primul semestru din 2020, potrivit INS, dacă acesta se menţine la nivelul întregului an, această industrie ar putea ajunge să valoreze aproape 130 de miliarde de lei la finalul lui 2020. Această valoare înseamnă că, în decurs de cinci ani, între 2016 şi 2020, sectorul construcţiilor aproape s-a dublat. Perspectivele sunt optimiste şi pentru perioada următoare.

AFACERI DE LA ZERO