Business Construct a demarat un “serial” prin care încearcă să scoată în evidenţă acele proiecte imobiliare care prin standardul execuţiei, dar şi prin coerenţa liniilor arhitecturale s-au transformat în referinţe. Într-un oraş care de mai bine de 25 de ani este în căutarea unei identităţi vizuale, poate merită analizate acele lucrări care au puterea de a deveni repere pentru o ţesătură urbană coerentă. Pentru primul episod al acestui proiect editorial, Business Construct analizează refacerea imobilului de pe strada Ion Câmpineanu, nr. 2, o clădire cu o istorie de peste 90 de ani redeschisă în primăvara acestui an după o muncă de mai bine de un deceniu. Imobilul este amplast chiar în inima Capitalei, lângă hotelul InterContinental şi a Teatrului Naţional, alte două clădiri cheie ale Bucureştiului, iar readucerea lui în spaţiul urban a fost o investiţie de 10 mil. euro.
“Clădirea din strada Ion Câmpineanu nr. 2 a fost terminată în anul 1925, iar într-o perioadă ulterioară au fost finalizate şi etajele 5 şi 6 (etajele retrase), aşa cum erau la începerea proiectului. Proprietarul clădirii a fost locotenentul colonel Gheorghe Vizanti, personaj cu o solidă carieră militară, dar care nu s-a facut remarcat în nici un fel în viaţa publică a epocii », spune arhitecta Georgeta Gabrea, şeful de proiect din partea Capitel Avangarde, proiectantul general al clădirii.
Clădirea a trecut prin mai multe experimente, unele începute şi abandonate, lucrările de construcţie fiind de cele mai multe ori extrem de invazive.
«În anul 1998, foştii proprietarii au realizat un proiect de consolidare în urma unei expertize. Proiectul se pare că a fost abandonat, la fel ca şi lucrările de construcţie extrem de invazive începute. Acesta a fost momentul în care au fost distruse aproape toate elementele decorative de pe faţada de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, iar balcoanele continue, care aveau baluştri la parapeţi, au fost redesenate în sensul că au primit parapeţi din beton armat cu un desen geometric format dintr-o inşiruire de pătrăţele.»
În 2002, clădirea intră în proprietatea FF Group România, companie care face parte din FF Group-Grecia, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de articole de sport şi fashion, în portofoliul căruia se află branduri precum Nike, Converse, UGG sau Calvin Klein Jeans. Compania este prezentă pe plan local atât prin magazine monodbrad, aşa cum este cazul Nike sau Folli Follie, dar şi prin intermediul multibrandurilor Collective.
«Proiectul nostru a fot demarat în anul 2003, a avut prima autorizaţie de construire în anul 2004, când s-a hotărât păstrarea şi sprijinirea faţadelor şi desfiinţarea elementelor structurale şi de compartimentare din interior. Actualii proprietari ai clădirii au preluat imobilul de la foştii proprietari în anul 2002 într-un stadiu foarte avansat de degradare, înainte de a intra şi noi în proiect. Proiectul nostru, aşa cum este realizat astăzi, a început la sfârşitul anului 2013.»
Clădirea are o suprafaţă construită desfăşurată decirca 5.000 mp şi o suprafaţă construită la sol de 550 mp, intenţia beneficiarului fiind aceea de a obţine un spaţiu multifuncţional.
«Clădirea are două subsoluri, parter, mezanin şi 6 etaje. La subsolul 2 sunt comasate funcţiunile tehnice. Subsolul 1, parterul şi etajul 1 sunt destinate magazinului Collective, etajele 2-5 au fost proiectate să găzduiască birouri open-space, iar etajul 6 este gazda unui spaţiu de club, restaurant, cafenea. Designul magazinului Collective surprinde consumatorul prin contrastul cu exteriorul, întrucât fiecare nivel a beneficiat de o atenţie deosebită acordată detaliilor, iar elementele clasice se îmbină spectaculos cu cele moderne şi minimaliste.»
În total, investiţia în acest proiect s-a ridicat la 10 milioane de euro, sumă în care este înclusă şi achiziţia proprietăţii.
«Prin măsurile luate în timpul realizării proiectului, s-au păstrat elementele valoroase autentice ale faţadelor monumentului. Acestea au fost extrase cu grijă, iar cele care au putut fi restaurate, au fost restaurate, iar cele care lipseau la momentul începeriii lucrărilor, au fost realizate în conformitate cu detaliile originale. Zidăria faţadelor era atât de deteriorată, mortarul care lega cărămizile se alterase şi îşi pierduse capacitatea portantă şi de liant al cărămizilor, astfel încât era o permanentă ameninţare atât pentru pietoni, cât şi pentru vehiculele din trafic.»
Mai mult, după desfiinţarea faţadelor, s-au recuperat cărămizile care au corespuns din punct de vedere al rezistenţei mecanice şi al controlului biochimic. Acestea au fost ţesute cu cărămizile noi, iar la etajul 1, în interior, pe faţada din strada Ion Câmpineanu se poate vedea un fragment din zidăria originală a faţadelor.
«Sticla folosită a fost sticlă Saint-Gobain, cu calităţi şi tratamente deosebite pentru a asigura confortul celor aflaţi la interior, cât şi a celor din exterior. Din punct de vedere tehnic, atât pentru noi, cât şi pentru echipa care a realizat proiectul tehnologic şi execuţia zonelor din sticlă, mai ales la acoperiş şi cupolă, acest proiect a constituit o mare provocare. Realizarea din sticlă a unor geometrii ce fuseseră realizate cu materiale mult mai uşor de modelat a fost delicată şi dificilă. Toate intersecţiile dintre corpuri geometrice curbe, cu geometrii neregulate au fost elemente de mare rafinament tehnic, greu de executat», explică arhitecta Georgeta Gabrea.
La final, a rezultat o clădire armonios integrată între vecinii săi, care nu şi-a uitat zestrea istorică, dar care nu rămâne indiferentă la timpurile în care trăieşte.
«Readucerea acestei clădiri în parametri funcţionali, s-a realizat atât prin refacerea faţadelor cu elementele de arhitectură valoroase ale monumentului, cât şi prin introducerea unor elemente de arhitectură şi tehnologie contemporană, pentru a putea fi folosită de cel puţin o generaţie după noi. În acest sens, instalaţiile şi intervenţiile de arhitectură contemporană au încercat să se subordoneze valorii monumentului şi în acelaşi timp să asigure confortul şi calitatea spaţiului contemporan. Prin realizarea acestui proiect, am urmărit redarea memoriei oraşului, redarea clădirii oraşului, bulevardului şi nu în ultimul rând, locuitorilor săi, care o pot folosi şi se pot bucura de ea, în fiecare zi. Nu am dorit să realizăm un proiect lipsit de viaţă, ci din contră, am dorit sa realizăm un proiect care să aducă bucurie prin existenţa sa. »
Dincolo de Capitel Avangarde, proiectantul general, în realizarea imobilului de pe Câmpineanu, 2, au mai fost implicaţi Popp&Asociaţii pentru structură, Addict Invest, pe partea de instalaţii generale, amenajările interioare pentru spaţiul comercial poartă semnătura biroului Design Team Atena, în timp ce amenajarea holului de acces la birouri a fost realizată tot de Capitel Avangarde. Antreprenorul general a fost firma de construcţii Conarg AG.
