„Economia de piaţă nu se poate face fără de ceea ce numim o cultură de piaţă. Cred că ZF poate să contribuie decisiv, fiind un ziar de specialitate şi profesional, la pasul următor, la comentarea corectă a acestor informaţii, la îndrumarea imparţială, neutră a jucătorilor din economia de piaţă asupra evoluţiilor din economia românească“, spunea guvernatorul Mugur Isărescu la lansarea Ziarului Financiar chiar în sediul Băncii Naţionale a României.
Timp de 18 ani Ziarul Financiar a crescut şi s-a maturizat odată cu mediul de business pe care l-a oglindit. Rafinamentul şi profunzimea articolelor au răspuns sofisticării financiare a cititorului său. Ziarul Financiar şi-a asumat rolul de a sesiza schimbări, de a genera dezbateri, de a cultiva generaţii de antreprenori, de a răsplăti caractere speciale. Ziarul Financiar nu a rămas un produs solitar, ci a creat în jurul său un întreg univers, conferinţe, suplimente, anuare, gale, produse de lifestyle, astfel încât să-şi ţină aproape o comunitate tot mai pretenţioasă.
La 18 ani, o vârstă care marchează maturizarea unui om, Ziarul Financiar trece în revistă cele mai importante evenimente din această perioadă şi vorbeşte cu oamenii al căror curaj în business a creat România de azi pentru a găsi surse de inspiraţie pentru viitoarele generaţii de lideri.
Fiţi alături de noi în această nouă călătorie.
1998
Privatizarea BRD, a doua mare bancă din sistem, a fost începută în 1998, marcând astfel prima mişcare de calibru a unui grup financiar european pe piaţa locală. Tranzacţia avea să fie definitivată abia în 2004, când francezii de la Société Générale au cumpărat ultimul pachet de 7,32% din acţiunile băncii, pachet care la acel moment se afla în portofoliul AVAS.
La finalul anului, ministrul transporturilor de la acel moment, Traian Băsescu, anunţa că România va primi o finanţare din partea Băncii Europene pentru Investiţii în valoare de 250 de milioane de dolari pentru construirea unui tronson din autostrada Bucureşti-Constanţa. României i-au fost necesari 12 ani pentru a finaliza acest tronson, lentoarea cu care se fac marile lucrări de infrastructură fiind în continuare una dintre marile piedici în dezvoltarea economiei locale.
Tot la finalul anului 1998, guvernul semnează un memorandum cu francezii de la Renault privind privatizarea Dacia. Compania s-a vândut cu 48 de milioane de euro şi a devenit azi cea mai mare firmă din România, francezii transformând Dacia într-un brand cunoscut la nivel european.
1999
Prăbuşirea Bancorex a creat o pagubă de peste 2 miliarde de euro, punând întregul sistem bancar românesc în colaps.
În toamna anului 1999, România scrie primul capitol în ceea ce avea să devină romanul poftei de cumpărături, turcii de la Anchor deschizând primul mall din Bucureşti. Bucureşti Mall din Vitan este în continuare unul dintre cele mai vizitate malluri din România, de
atunci aproape 100 de centre comerciale dovedind că apetitul de shopping al românilor este de nestăvilit.
La finalul anului, Mugur Iăsrescu devenea prim-ministru al României. Obiectivele mandatului său erau integrarea în UE, accelerarea reformei şi relansarea economică. Mandatul său ca prim-ministru nu avea să dureze nici măcar un an. Mugur Isărescu este în continuare guvernatorul BNR.
2000
Prăbuşirea FNI, cel mai răsunător faliment din România, a lăsat peste noapte mai bine de 300.000 de investitori fără economiile de o viaţă şi a zdruncinat aproape iremediabil încrederea multor români în orice schemă de investiţii. Niciodată zicala Cash is king nu a fost mai adevarărată decât în 2000.
Apar primele zvornuri despre o posibilă venire a americanilor de la Ford la Craiova, la doar un an după ce francezii de la Renault cumpăraseră uzina Dacia.
România ajunge la exporturi de aproape 8,5 miliarde de euro. Deşi valoarea reprezenta la acel moment maximul ultimului deceniu, erau vizibile două probleme: necesitatea creşterii competitivităţii produselor româneşti şi găsirea unor noi pieţe. Chiar şi acum cele două probleme sunt la fel de actuale.
2001
Combinatul Sidex Galaţi devine oficial cea mai mare „gaură neagră“ a economiei locale, cu pierderi de un milion de dolari de zi. Privatizarea este văzută ca singura soluţie salvatoare. În 2001, cu 70 de milioane de dolari, indienii de la Mittal cumpără una dintre perlele industriei locale. În 2003 combinatul avea profit de 100 de milioane de dolari.
România intră pe radarul investitorilor străini. Gigantul Kraft Foods, devenit acum Mondelez, cumpără brandul de cafea Nova Brasilia, în timp ce SAB Miller cumpără fabrica Timişoreana.
Consorţiul format din banca austriacă Raiffeisen Bank şi Fondul Româno-American pentru Investiţii preiau Banca Agricolă, transformând-o într-unul dintre cei mai puternici jucători din sectorul bancar.
2002
Eliminarea vizelor pentru călătoriile în Uniunea Europeană, la începutul lui 2002, a fost pentru orice român momentul în care libertatea obţinută după Revoluţie a fost desăvârşită. La nivel de percepţie, acest moment este posibil să fi fost mai important decât însăşi intrarea României în UE.
Friesland face primul pas în acţionariatul Napolact şi preia un pachet de 10% de la mai multe persoane fizice printre care s-a
numărat şi Dan Pascariu, la acel moment preşedinte al băncii HVB România.
Omul de afaceri Jean Valvis vinde apele Dorna către gigantul Coca-Cola. Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea tranzacţiei a fost de 40 de milioane de euro, ZF anunţând semnarea acesteia cu patru luni înainte de comunicarea oficială.
2003
Microsoft cumpără antivirusul RAV produs de compania românească GeCAD Software iar tranzacţia îl aduce pentru prima dată în prim-plan pe Radu Georgescu, fondatorul GeCAD. Acesta a fost printre primele semnale care anunţau revoluţia IT&C care avea să modeleze România de azi.
ING lansează în 2003 creditul ipoetcar pe 25 de ani, acesta fiind produsul care avea să-i dea o menire pe viaţă românului: munca pentru achitarea ratei la bănci.
Una dintre primele tranzacţii imobiliare din România a fost parafată la sfârşitul lui 2003, când fondul de investiţii Europolis a plătit 30 de milioane de dolari pentru clădirea Europe House din Piaţa Victoriei, imobil în care se află şi azi birourile operatorului telecom Orange România.
2004
România intră în NATO, alianţă care azi protejează siguranţa naţională într-un context geopolitic tot mai delicat.
„Cine controlează Petrom, controlează economia, controlează şi politica.“ Cuvintele lui Adrian Năstase de la privatizarea Petrom sunt la fel de adevărate şi azi. Petrom, unicul producător de petrol şi gaze al României, a fost vândut în 2004 către OMV, grup controlat de statul
austriac, pentru 669 de milioane de euro.
Renault se ţine de promisune şi lansează autoturismul de numai 5.000 de euro care respecta însă toate standardele. Logan a fost dragoste la prima vedere pentru multe pieţe europene şi începutul unei aventuri care avea să transforme Dacia în cea mai mare companie din România.
2005
BCR a fost cel mai costisitor pariu al austriecilor de la Erste pe Europa Centrală şi de Est, aceştia acceptând să plătească 3,7 miliarde de euro pentru a obţine controlul celei mai mari bănci din România. Banii din această privatizare, la fel ca banii din toate privatizările locale, s-au evaporat.
În iunie 2005, România trece la leul greu. La acest eveniment au participat preşedintele Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
George Copos, vicepremier la acel moment în guvernul Tăriceanu, vinde pachetul de acţiuni de 0,9% pe care îl mai deţinea la MobiFon, compania care opera serviciul de telefonie mobilă Connex-Vodafone, către britanicii de la Vodafone şi încasează din această tranzacţie aproape 24 de milioane de euro.
2006
Indienii de la Ranbaxy cumpără Terapia din Cluj. Biletul de intrarea pe piaţa europeană avea să-i coste scump pe indieni, adică 324 de milioane de dolari.
Mariana Gheorghe devine CEO-ul Petrom şi cel mai puternic executiv local, fiind prima doamnă care reuşeşte să intre „en fanfare“ într-un domeniu domintat de prezenţe masculine.
Americanii de la GE plătesc 140 de milioane de euro pentru preluarea a trei companii de servicii financiare, Motoractive, Estima Finance şi Domenia Credit, aceasta fiind una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului 2006. Ulterior americanii aveau să iasă din domeniul serviciilor financiare, concentrându-se pe core business.
2007
Integrarea în UE a fost cel mai important obiectiv al României după Revoluţie, acesta fiind îndeplinit în 2007. De atunci, politica românească a rămas oarecum fără direcţie.
Reţelele străine de retail cucereau la începutul anului 2007 şi ultima redută neacoperită, judeţul Neamţ, unde grupul german Kaufland a deschis un magazin.
Omul de afaceri Dinu Patriciu semnează tranzacţia anului 2007, cedând un pachet de 75% din grupul Rompetrol către compania kazahă de stat KazMunayGas. Tranzacţia îl transformă în cel mai bogat om din România.
2008
Prăbuşirea Lehman Brothers a marcat începutul celei mai grele crize de după cel de-Al Doilea Război Mondial şi a pus punct perioadei de boom economic prin care a trecut România. Nici azi unele sectoare nu şi-au revenit la nivelul de dinaintea crizei.
Francezii de la Groupama plătesc 350 de milioane de euro pentru a cumpăra Asiban, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie din piaţa asigurărilor.
Încep marile decizii de restructurare. Peste 10.000 de oameni sunt concediaţi din companii precum BCR, Petrom sau CEZ. Acesta este doar începutul.
2009
Pentru a face faţă crizei, România ia în primăvara anului 2009 un pachet de finanţare de aproape 20 de miliarde de euro de la FMI, UE, BM şi BERD, acesta fiind cel mai mare credit din istoria ţării.
Fondul de investiţii CVC Capital Partners plăteşte 302 milioane de euro pentru InBev România, producătorul berii Bergenbier.
Divizia de retail a Deutsche Bank plăteşte 100 de milioane de euro pentru preluarea celei mai mari clădiri de biroruri din Bucureşti, situată în Pipera şi denumită BOC.
2010
Anul 2010 a fost cel mai greu pentru angajaţii din România. Mai bine de 260.000 de job-uri au dispărut, rata şomajului ajungând la un nivel record, de 8,39%. Bugetarii au pierdut 25% din salarii.
TVA creşte de la 19% la 24%, unul dintre cele mai mari niveluri din Europa. Măsura a avut un efect dramatic în consum.
Insolvenţa, o necunocută în mediul de business local în perioada 2000-2008, devine cea mai importantă tendinţă în mediul de business, peste 100.000 de companii depunând armele.
2011
Nokia îşi închide operaţiunile din Cluj şi lasă o gaură în exporturile României de 1,6 miliarde de euro.
Fondul Proprietatea se listează pe BVB, aceasta fiind una dintre cele mai aşteptate listări din ultimul deceniu.
Companiile de stat se sufocă sub povara numirilor politice. În 2012 avea să urmeze cea mai importantă lecţie în acest sens.
2012
Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, intră în insolvenţă. O companie care în mod normal ar fi trebuit să fie un centru de profit a fost folosită doar ca un borcan de miere de toate partidele politice, în final căzând sub greutatea contractelor păguboase.
Francezii de la Auchan preiau 20 de magazine Real de la germanii de la Metro şi ajung să controleze un sfert din piaţa hipermarketurilor din România.
Statul încearcă să privatizeze Oltchim, cel mai mare combinat chimic local, dar procesul se transformă într-un fiasco televizat, câştigătorul fiind chiar vedeta TV Dan Diaconescu. Astfel, o privatizare care ar fi trebuit să salveze 3.300 de locuri de muncă s-a transformat într-o cacealma. Oltchim este acum în insolvenţă.
2013
Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, se listează simultan la Bucureşti şi Londra.
Britanicii de la Kingfisher cumpără cele 15 magazine Bricostore deţinute de familia franceză Bresson.
Statul reziliază contractul cu americanii de la Bechtel, unul dintre cele mai păguboase din istoria sa. Bechtel a primit 1,4 miliarde de euro şi a livrat 52 de kilometri de autostradă, iar după reziliere au mai primit 37 de milioane de euro.
2014
Klaus Iohannis devine preşedintele României, deşi în primul tur al alegerilor strânsese doar 30% din voturi.
Electrica se listează simultan pe bursele din Bucureşti şi Londra, compania de stat strângând din această operaţiune 1,9 miliarde de lei. Nici acum Electrica nu şi-a dat seama cum ar trebui să investească aceşti bani.
Este un an negru pentru mediul de business local. Dinu Patricu, poate cel mai cunoscut om de afaceri de după Revoluţie, de numele căruia se leagă ascensiunea grupului Rompetrol, moare într-un spital din Londra. Ilie Vonica, fondatorul Polisano, se sinucide, iar Culiţă Tărâţă încetează şi el din viaţă.
2015
Reducerea TVA la alimente şi băuturi nonalcoolice de la 24% la 9% din iunie a readus apetitul pentru consum al românilor.
Din noiembrie, România este condusă de guvernul Dacian Cioloş, aceasta fiind prima şansă pe care România i-o dă unui guvern de tehnocraţi. Deşi rezultatele economice sunt departe de aşteptări, imaginea României peste hotare nu a fost niciodată mai bună.
Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc, a cumpărat Volksbank. Totodată, tranzacţia prin care grupul italian UniCredit a achiziţionat participaţia de 45% deţinută de omul de afaceri Ion Ţiriac la banca care timp de opt ani i-a purtat numele a fost estimată la 770 mil. dolari, fiind cea mai mare operaţiune pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est în prima jumătate a anului.
2016
Lactalis cumpără Albalact pentru a se detaşa de coompetitorii de la Danone şi FrieslandCampina, lucru pe care francezii nu au fost în stare să-l facă în opt ani cu brandul LaDorna preluat de la Jean Valvis în 2008.
Petrom raportează primele pierderi de la privatizarea din 2004. Una dintre companiile cu cele mai mari bugete de investiţii din România umblă la cheltuieli pentru a reveni pe plus. Insolvenţele lovesc în companiile de servicii şi echipamente din domeniul petrolier.
La începutul lunii mai salariul minim brut a crescut de la 1.050 lei la 1.250 lei.
Donald Trump, 70 de ani, a devenit cel de-al 45-lea preşedinte al SUA într-una dintre cele mai urmărite campanii electrorale din istorie, rezultatul lăsând în urmă o Americă aproape divizată. Donald John Trump este om de afaceri, magnat imobiliar, star de televiziune şi politician, controversatul candidat republican afirmând de-a lungul campaniei electorale că este singurul care poate face „America să fie cu adevărat mare“.
