"Este pentru cultura română o pierdere uriaşă. Florin Constantiniu era cel mai important istoric al acestui moment în România, un om de o frumoasă şi amplă cultură, cu un caracter intransigent, care-şi spunea opiniile cu curaj. Rămâne un model al istoricului, rămâne un model al intelectualului român. Din păcate, oameni precum Florin Constantiniu îi poţi număra pe degete", a spus Răzvan Theodorescu.
Florin Constantiniu va fi înmormântat cel mai probabil luni, la cimitirul Ghencea Militar din Capitală.
Florin Constantiniu s-a născut pe 8 aprilie 1933, la Bucureşti. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române.
Şi-a făcut studiile secundare la Colegiul "Sf. Sava" din Bucureşti, după care a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1951-1956). În 1968 şi-a susţinut teza de doctorat: "Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea". Din 1957 a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie "N. Iorga" din Bucureşti, iar în 1977, 1983 şi 1987 a realizat cercetări în Franţa şi SUA.
Este autorul a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi în străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României: "Un proiect românesc de coaliţie antiotomană din ultimul sfert al sec. XVI" (1963); "Relaţiile agrare din Ţara Românească în sec. XVIII" (1972), lucrare distinsă cu Premiul "N. Bălcescu" al Academiei Române; "Premisele apariţiei statelor feudale româneşti" (1974); "De la Mihai Viteazul la fanarioţi. Observaţii asupra politicii externe româneşti" (1975); "Geneza feudalismului românesc" (1978); "Sensibilităţi şi mentalităţi în societatea românească a sec. XVII" (1980); "Însemnările unui agent secret britanic din ajunul insurecţiei române din august 1944" (1982); "Iobăgia în istoriografia română" (1983); "Constantin Mavrocordat" (1985); "Relaţiile agrare în timpul lui Constantin Brâncoveanu" (1988); "Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov" (1991); "Când începe epoca fanariotă?" (1992); "Dictatul de la Moscova (26-28 iunie 1940) şi relaţiile sovieto-germane" (1993); "Trecerea Nistrului. 1941. O decizie controversată" (1995, în colab.); "România în război. 1941-1945" (1995, în colab.); "O istorie sinceră a poporului român" (1997, 1999, 2001), "Doi ori doi fac şaisprezece. A început războiul rece în România?" (1997); "De la războiul fierbinte la războiul rece" (1999); "P.C.R., Pătrăşcanu şi Transilvania" (1945-1946) (2001); "1941. Hitler, Stalin şi România" (2002).
Florin Constantiniu a colaborat şi la volumele: "Documente privind relaţiile agrare din veacul al XVIII-lea" (2 vol., 1961, 1966); "Istoria României, vol. III" (1964); "Istoria lumii în date" (1969); "Istoria României în date" (1971); "Istoria poporului român" (1971); "Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar" (1968); "România în anii celui de-al doilea război mondial" (3 vol., 1989); "Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane" (1993); "Misiunile lui A. I. Vîşinski în România" (1997).
Florin Constantiniu a fost distins cu Ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de cavaler, în anul 2000.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
