Consiliul Concurentei a solicitat Agentiei de Dezvoltare Regionala si Ministerului Finantelor Publice incetarea acordarii de ajutoare de stat catre 259 de firme din zonele defavorizate.
Din aceste firme, 143 au depasit limita maxima permisa de reglementarile comunitare in privinta ajutoarelor de stat, iar 116 nu au facut investitiile asumate desi au beneficiat de ajutoare de stat. Companiile incluse in aceasta din urma categorie activeaza in special in domeniul transporturilor sau cometului.
Prevederile Uniunii Europene stabilesc un nivel maxim al ajutorului de stat pentru dezvoltare regionala de 50% din valoarea investitiei pentru intreprinderile mari si de 65% pentru firmele mici si mijlocii.
Autoritatea de reglementare in domeniul concurentei a verificat, in perioada septembrie-noiembrie, peste 1.900 de societati cu certificat de investitor in zonele defavorizate, care activeaza in domenii precum industria prelucratoare, respectiv exploatarea si prelucrarea lemnului, confectii textile, fabricarea produselor de patiserie, constructii metalice, lucrari de constructii si instalatii, comert.
In urma verificarilor, reprezentantii Consiliului au stabilit ca 1.500 de societati vor putea beneficia in continuare de ajutorul de stat, pana la atingerea nivelului maxim prevazut de Regulamentul pentru ajutorul de stat regional.
Alte 107 firme nu sunt considerate eligibile pentru a primi sprijin intrucat au obiecte de activitate pentru care nu se acorda ajutor de dezvoltare.
Potrivit datelor Consiliului, valoarea totala a investitiilor realizate de firmele monitorizate este de aproximativ 25.300 miliarde de lei (circa 633 milioane de euro), contributia proprie a firmelor fiind, in medie, de 92%.
Investitiile au constat in achizitii de terenuri, constructii de cladiri, hale industriale, echipamente si utilaje, precum si masini necesare desfasurarii activitatii in zona.
Valoarea totala a ajutoarelor de stat acordate firmelor din zonele defavorizate controlate de Consiliul Concurentei a fost, in perioada 2003-2004, de aproximativ 2.900 miliarde de lei (circa 72 milioane de euro), din care 2.023 miliarde de lei (50,5 milioane de euro) pentru realizarea de investitii, 22 miliarde de lei (560.000 de euro) pentru crearea de locuri de munca, 781 miliarde de lei (19,5 milioane de euro) scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul materiilor prim si 72 miliarde de lei (1,8 milioane de euro) reprezentand fonduri nerambursabile.
Verificarile au vizat ajutoarele de stat acordate dupa 2 ianuarie 2003 si costurile eligibile aferente investitiilor realizate pana la 15 septembrie 2004.
Romania a obtinut, in cadrul negocierilor cu UE pentru capitolul Concurenta, permisiunea ca pentru zonele defavorizate sa nu fie luate in calcul ajutoarele de stat acordate inainte de 2 ianuarie 2003, cand a intrat in vigoare Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat regional.
De asemenea, exceptarea de la plata impozitului pe profit va fi mentinuta pentru companiile care au obtinut certificatul de investitor in zona defavorizata pana la 1 iulie 2003.
De asemenea, Romania a obtinut doua perioade de tranzitie care vor permite mentinerea unor facilitati pentru aceste zone, pana la disparitia acestora, la sfarsitul anului 2010.
Consiliul Concurentei apreciaza ca numarul beneficiarilor de ajutor de stat in zonele defavorizate va scadea in timp, intrucat firmele vor atinge nivelul maxim al sprijinului de care pot beneficia prin scutirea de la plata impozitului pe profit (considerata ajutor de stat).
In perioada decembrie 1998 - octombrie 2004 au fost declarate 38 de zone defavorizate cu o suprafata totala de 16.862 km patrati. Fostele zone miniere au ponderea cea mai mare - circa 60% din total. De zonele defavorizate au fost atrasi 2.824 de investitori. Varfurile de interes au fost anii 2000 si 2001, care cumuleaza aproape 2.500 de certificate de investitor eliberate.
Numarul de locuri de munca infiintate in perioada 1999 - 2003 a fost de peste 53.000, iar valoarea totala a investitiilor a cumulat 600 de milioane de euro. Dintre cei 2.824 de agenti economici cu certificat, numai 1.500 sunt beneficiari de ajutor de stat.
Sicomed amendat cu 13.000 de euro de Consiliul Concurentei
Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente, a fost amendat de Consiliul Concurentei cu suma de 500 de milioane de lei (13.000 de euro) pentru practici neconcurentiale.
Consiliul Concurentei a stabilit ca Sicomed si societatea Microsin au incalcat Legea concurentei prin incheierea unei intelegeri care prevedea livrarea a doua din componentele pentru genericul piafen (clorhidrat de pitofenona si bromometilat de fenpipramida) exclusiv companiei Sicomed. Microsin, singurul producator de pe piata romaneasca al celor doua componente pentru piafen, a fost amendata cu 5 milioane de lei.
De asemenea, Consiliul Concurentei a decis confiscarea profitului suplimentar realizat de catre Sicomed prin recurgerea la practica anticoncurentiala, in valoare de 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30.000 de euro).
"Sicomed a luat la cunostinta decizia Consiliului Concurentei cu privire la produsul Piafen, si o va respecta in totalitate. Acest incident dateaza din anul 2001 si nu este relevant pentru activitatea noastra actuala. Sicomed se conformeaza legilor concurentei in vigoare", a declarat Klaas Postema, directorul general al Sicomed.
"Problema Piafenului a fost rezolvata inca de la sfarsitul anului 2001, iar in prezent Antibiotice Iasi este prezenta pe piata cu acest produs", a afirmat Ioan Nani, directorul general al companiei Antibiotice Iasi. Investigatia a vizat perioada 2001-2002 si a fost initiata in urma unei sesizari formulate de Antibiotice Iasi, care a reclamat ca practicile celor doua companii concurente au adus societatea in imposibilitatea de a produce Piafen.
Sicomed Bucuresti si Antibiotice Iasi isi disputa dreptul de proprietate asupra produsului Piafen, procesul dintre cele doua societati urmand a fi transat la Curtea Suprema de Justitie, a mai spus Nani.
Vehiculul de investitii Venoma Holdings (detinut de un grup de investitori institutionali, printre care: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Fundatia Romana Post Privatizare, Fondul GED Eastern 1, Fondul Euromerchant Balkan si Fondul Black Sea) controleaza 58,41 % din actiunile Sicomed. Ceilalti actionari ai companiei sunt SIF Muntenia, cu 11,99 % din actiuni, SIF Oltenia cu 10,11 % si alti investitori minoritari-19,49 %.
Actiunile Sicomed sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind de 6.800 de lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de aproximativ 73 de milioane de euro. (Alexandru Cerchez)
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
