Autoritatea Nationala pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a incasat in primul semestru 70 de milioane de euro (245,7 milioane de lei) din valorificarea creantelor, cu nici 1% mai mult decat prima jumatate a anului trecut, potrivit datelor furnizate de reprezentantii AVAS.
Veniturile totale ale AVAS s-au ridicat in primul semestru la 409,7 milioane de lei. "In primul semestru am depasit cu 40,3% prevederile bugetate pe tot anul si aproape ne-am triplat prevederile bugetate pe semestru I", a precizat Orasanu.
AVAS are de recuperat in total 12 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro).
Pentru incasarea datoriilor, AVAS a recurs la blocarea conturilor si la executari silite. In primele sase luni AVAS a blocat conturile a 10.663 de datornici, a organizat 530 de licitatii publice cu strigare si a pus sechestru pe 178 de active. "Indiferent de valoarea datoriei, ea va fi recuperata. Desi am inceput cu datoriile mai mari, asta nu inseamna ca cei cu datorii mici vor scapa. Daca se stie cineva cu datorii sa se astepte sa-i bata sechestrul la usa", a spus Razvan Orasanu, presedinte AVAS.
Pana acum AVAS s-a centrat pe recuperarea datoriilor de peste 100.000 de lei noi (28.400 de euro). "Tot ce inseamna creante peste un miliard de lei vechi sunt ori in reesalonare, ori in executare silita", a spus Orasanu.
Din totalul creantelor cea mai mare pondere (36%) o au creantele comerciale, creantele bancare neperformante si cele incasate de la Ministerul Finantelor, valoarea acestora fiind de aproape 179 de milioane de lei (51 mil. euro).
Cea mai mare creanta bancara o are Petrom de 1.312 milioane de lei noi, spun reprezentantii AVAS.
In acelasi timp Compania Nationala a Huilei are de platit cea mai mare creanta fiscala, 189 de milioane de lei noi, iar societatea Turnu Magurele are de platit 96 de milioane de lei noi, cea mai mare creanta comerciala.
In primul semestru numarul executarilor silite a crescut cu 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut si vor continua sa creasca in a doua jumatate a anului. "AVAS-ul va face mai putina monitorizare si mai multe executari silite. Cred ca vom furniza la bugetul statului cu 70% mai mult decat era preconizat", precizeaza Orasanu.
La sfarsitul anului incasarile din creante vor ajunge la 350-400 de milioane de lei, previzioneaza presedintele AVAS, in conditiile in care numarul datornicilor se ridica la 73.000.
Cei mai multi datornici sunt din judetele Timis, Constanta, Brasov, Arad, Galati si Bucuresti, in timp ce companiile din Maramures, Giurgiu si Buzau au cele mai putine datorii la bugetul statului.
"Intr-adevar acestea sunt orase in care economia este mai dezvoltata. Insa aceasta este o chestiune simetrica si nicidecum proportionala. Chiar daca o mare parte a economiei este concentrata in Bucuresti, companiile din Capitala nu sunt cele mai rau platnice", spune Orasanu.
In afara de recuperarea datoriilor, AVAS a mai incasat 164 de milioane de lei noi (46,6 mil. euro) din privatizare, in acest an AVAS planificandu-si privatizarea a 120 de societati comerciale.
"Pana acum am incheiat 40 de contracte de privatizare, iar 38 sunt deja semnate", spune Orasanu. Din lista societatilor propuse pentru privatizare in acest an fac parte companii cu profiluri de activitate diverse, de la Laminorul Braila pana la institute de cercetare.
AVAS a privatizat companiile fie prin vanzarea de actiuni, fie prin vanzarea separata a activelor. "Daca datoriile sunt prea mari, atunci apelam la vanzarea de active, din care uneori obtinem sume mai mari. De exemplu, in cazul companiei de sticla GES Scaieni speram sa obtinem mai mult decat am fi obtinut din vanzarea de actiuni", spune Orasanu.
Astfel, in primul semestru cele mai mari incasari au fost obtinute din vanzarea activelor societatii Pobac Bacau care are ca profil de activitate tesaturile din lana.
"Pretul de vanzare a fost de 2,6 ori mai mare decat pretul de pornire, respectiv 7,7 milioane de dolari fata de 2,9 milioane de dolari pretul initial", spun reprezentantii AVAS. In afara de Pobac, AVAS a mai incasat sume mari din vanzarea activelor societatii metalurgice Fortus SA din Iasi si companiei de tranzistoare Baneasa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
