• Leu / EUR4.7787
  • Leu / GBP5.6852
  • Leu / USD4.3149
Eveniment

Nu aveţi de ce să vă lăudaţi cu deficitul mai mic de 3% din PIB şi execuţia bugetară pe 2017. În pofida unei creşteri economice de peste 7%, a fost nevoie să întoarceţi supra-acciza pe benzină şi să luaţi 2 miliarde de lei din conturile companiilor de stat, că altfel nu se închidea bugetul

Nu aveţi de ce să vă lăudaţi cu deficitul mai mic de 3% din PIB şi execuţia bugetară pe 2017. În pofida unei creşteri economice de peste 7%, a fost nevoie să întoarceţi supra-acciza pe benzină şi să luaţi 2 miliarde de lei din conturile companiilor de stat, că altfel nu se închidea bugetul

Astăzi Ministerul de Finanţe trebuie să publice execuţia bugetară pe 2017, adică modul cum a fost pus în realitate un buget care părea aproape incoştient în ianuarie 2017, cu venituri estimate la plus 14% faţă de anul anterior.

Indiferent ce vor arăta datele – şi foarte probabil deficitul bugetar se va închide la sub 3% din PIB – realitatea este că bugetul nu ar fi avut resurse suficiente să acopere cheltuielile nebuneşti cu salariile bugetarilor, cu creşterea pensiilor şi cu dublarea finanţării pentru armată, până la 2% din PIB.

A fost nevoie, la jumătatea anului, de reintroducerea supra-accizei pe benzină şi de preluarea din contul companiilor de stat a 2 miliarde de lei în plus pentru a se închide bugetul.

Salariul mediu din administraţia publică a crescut cu 27% în 2017, până la 3.850 de lei net în octombrie 2017, arată datele Institutului de Statistică, astfel încât ponderea cheltuielilor bugetare cu personalul se duce spre 8% din PIB, ca în anii 2007-2008. Pensiile au crescut cu 14% în 2017  - pensia medie era de 1.071 de lei la sfârşitul lunii septembrie 2017.

Este adevărat că nimeni – bănci private, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, BERD, Consiliul Fiscal – nu vedea pentru 2017, în ianuarie anul trecut, o creştere economică de 5,2%, pe cât a fost construit bugetul. Iar până la 6,5%-7%, cu care se va încheia, probabil, anul 2017, era cale lungă. Şi iată că pe primele nouă luni creşterea PIB a fost de 7% faţă de primele nouă luni din 2016.

Este foarte probabil ca acest nivel al creşterii economice să încetinească în trimestrul IV din 2017, după aproape triplarea Robor de la 0,8% în august la 2,2% în octombrie-decembrie şi creşterea cursului euro. Oamenii au devenit mai prudenţi în consum şi creditare imediat ce au observat instabilitatea de pe pieţele financiare. În decembrie, soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 1,4% faţă de noiembrie.

Pentru oricine urmăreşte prognozele şi realizarea lor, 2017 va rămâne ca anul în care instituţii financiare importante au fost prea pesimiste faţă de realitate. Astfel, Comisia Europeană dădea o creştere a PIB de 3,9% în prognoza de toamnă din 2016, iar în prognoza de iarnă 4,4%. Mai mult, prognoza de primăvară a fost mai pesimistă, prevăzând o creştere de doar 4,3%. Ulterior, în toamna anului 2017, Comisia şi-a actualizat prognoza la 5,7% pentru 2017. FMI vedea în mai în anul trecut o creştere de 4,2% pentru România în 2017.

Nivelul creşterii PIB în 2017 îl vom afla pe 14 februarie 2018, când vor veni primele date semnal pentru anul trecut.

Până atunci însă, execuţia bugetară pe tot anul 2017, ale cărei date urmează să se publice astăzi, ne va arăta care au fost parametrii cheie care au putut conduce la menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB în anul anterior, după cum au anunţat deja Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională.

Creşterea economică suplimentară provine atât din consumul suplimentar determinat de majorarea cheltuielilor de personal cu 22%, faţă de 12% cu cât se estima iniţial, cât şi din evoluţia mai bună decât se aştepta a exporturilor.

Astfel, producţia industrială a avut în 2017 o evoluţie mai bună decât estimarea iniţială de plus 7%, ajungând la un plus de aproape 9%.

Problema este însă că această creştere economică suplimentară, dacă ar fi fost “capturată” în venituri la buget, atunci nu ar fi trebuit să se treacă, în regim de urgenţă, la reintroducerea supra-accizei pe benzină şi la suplimentarea sumelor pe care statul le încasează de la companiile de stat - aşa-numitele venituri nefiscale.

Cea mai grea întrebare este de ce nu cresc şi încasările din impozitul pe profit dacă avem creştere economică peste aşteptări. Astfel, pentru 2017 erau prevăzute încasări din impozitul pe profit de 16 miliarde de lei, faţă de 15 miliarde de lei. Când colo, execuţia arată că acestea vor fi de doar 14 miliarde de lei, mai mici decât în 2016 şi cu 2 miliarde de lei mai reduse decât ceea ce se estima.

În aceste condiţii, Finanţele au decis să umble la banii companiilor de stat, de unde aşteptau venituri de 3 mld. lei, aşa încât au dispus, în calitate de proprietari, suplimentarea până la 5 mld. lei. Să închizi bugetul cu bani de la propriile companii de stat când ai creştere economică excepţională, de 7%, mai mare decât în China, asta da performanţă.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7787
Diferență: 0,0209
Ieri: 4.7777
Azi: 4.3149
Diferență: 0
Ieri: 4.3149
Azi: 5.6852
Diferență: 0,0211
Ieri: 5.6840
Azi: 4.3771
Diferență: 0,4152
Ieri: 4.3590