Cu doi ani in urma, un grup de industriasi "debutanti" - doi fosti bancheri de la Citibank si un avocat - au preluat industria romaneasca a cuprului. Investitorii de la Cuprom dezvaluie, in numarul din aceasta saptamana al BUSINESS Magazin, reteta restructurarii fostelor societati Phoenix Baia Mare si Elcond Zalau.
In numai doi ani, Horia Simu (31 de ani), Horia Pitulea (39 de ani) si Mircea Stroe (31 de ani) au reusit sa creeze un holding surprinzator de profitabil format din cele doua fabrici romanesti de cupru - fosta Phoenix Baia Mare si fosta Elcond Zalau si doua institute de proiectare si cercetare - Cepronef si Ipronef, carora nu este exclus sa li se adauge, in curand, si exploatari miniere. In plus, cei trei vor sa ridice un fond de investitii de 50 de milioane de euro pentru Romania.
In primavara lui 2003, cele doua uzine romanesti de cupru - Phoenix Baia-Mare si Elcond Zalau - asteptau sa isi inchida portile.
Una dintre ele ajunsese la AVAB, iar alta la un lichidator, urmare a esecurilor fostului actionar majoritar, grupul indian RBG, atat in Romania, cat si pe plan international.
Doi bancheri, pe atunci vicepresedinti la Citibank Romania - Horia Pitulea si Horia Simu - au decis sa cumpere, pentru ca era ieftin - peste 3,6 milioane de dolari - si sa restructureze.
Dupa preluare, cei doi au aplicat un plan de restructurare: au unit uzinele sub numele Cuprom si au facut investitii de 10 milioane de dolari. La mai putin de doi ani de la cumpararea Phoenix si Elcond, cifra de afaceri a celor doua societati - unite, acum, sub denumirea Cuprom - a crescut de patru ori, de la 25 de milioane de dolari, in 2003, la peste 100 de milioane de dolari, in 2004. Productia, de asemenea, s-a majorat de la 11.000 de tone de laminate la 27.000 de tone.
Planul de restructurare care a dus la cresterea cifrei de afaceri a constat in reducerea personalului si a costurilor de productie.
Nevoia de reducere a costurilor s-a concretizat printr-o masura mai putin obisnuita: la Zalau, spre exemplu, laminorul prelucreaza o cantitate limitata de cupru, in functie de contractele existente, dupa care este oprit si repornit cand e nevoie.
"Am calculat cat costa oprirea si repornirea", explica Simu. "Apoi, care ar fi fost costurile cu stocurile de materie prima, intretinere". Asa s-a ajuns la concluzia ca este mai ieftina varianta lucrului pe etape - in felul acesta, mai scade si factura pentru gaz metan.
Si tot pentru reducerea costurilor, de anul acesta se va reduce alimentarea cu agent termic pentru o parte din cladirea administrativa a fabricii. Calculul e, din nou, simplu. "Doar cinci la suta din birouri sunt folosite", explica Horia Pitulea, vicepresedintele Cuprom.
In consecinta, doar acea parte a cladirii va primi caldura, restul urmand sa fie decuplata.
Tot pentru capitolul costuri, Cuprom a decis sa renunte la Electrica pentru furnizarea de energie electrica si sa cumpere curentul de la un alt furnizor. "Am reusit sa negociem preturi care sunt la nivelul verii lui 2004", spune Gheorghe Avasilichioaei, directorul general al Cuprom-Zalau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
