La nouă luni din an, bugetul general consolidat a înregistrat un minus de venituri de sub un miliard de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în vreme ce cheltuielile au crescut enorm, cu 40,3 mld. lei/an/an.
Veniturile bugetare au scăzut, la nouă luni din an, an/an, cu 0,4% (944 mil. lei), o ameliorare semnificativă faţă de scăderea de 1,4% din primele opt luni (2,8 mld. lei). Dacă mergem înapoi, în mai, de pildă, căderea de venituri era de 3,4% (4,2 mld. lei). Veniturile îşi revin, prin urmare, şi acest lucru este mai important încă decât calculul pe cheltuieli. Pentru că arată că fundamentele economice nu au fost destructurate. Cât despre cheltuieli, ele sunt, în bună parte, determinate de situaţia cu totul specială prin care trecem.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, publicate ieri, veniturile bugetului general consolidat au scăzut, la nouă luni, an/an, cu 0,4% (944 mil. lei), dar cheltuielile au avut un avans considerabil, de peste 15% (plus 39,3 miliarde de lei). Prin urmare, deficitul fiscal a crescut exponenţial. Acesta a ajuns la 67,2 miliarde de lei (13,7 mld. euro) după primele nouă luni ale anului, însemnând spre 6,4% din PIB (la un PIB estimat de Comisia Naţională de Prognoză de 1.057 mld. lei), faţă de o valoare de 5,2% din PIB la finalul lunii august.
Au scăzut puternic, în coşul veniturilor, sumele colectate din TVA: un minus de 6,8 miliarde de lei (minus 14,3%, an/an). Au scăzut cu 3% veniturile din accize (minus aproape 700 mil. lei). A scăzut cu 1,7 mld. lei veniturile din profitul companiilor. Două sunt explicaţiile aici: consumul s-a restrâns. Pentru că măsurile luate pentru limitarea pandemiei au închis restaurantele, cluburile, a limitat libertatea de circulaţie. Dacă vorbim despre scăderea veniturilor din impozitul pe profit, guvernul a oferit facilitatea ca aceste impozite să fie amânate.
Dar au crescut veniturile din impozitul pe salarii şi venit, cu 878 mil. lei (plus 5%, an/an), un semn că, dincolo de şomajul tehnic, asigurat de guvern, companiile au continuat să-şi plătească angajaţii şi să plătească impozite statului.
Ministerul de Finanţe a calculat că plata cheltuielilor cu pandemia a fost de 37,1 mld. lei (3,5% din PIB), bani lăsaţi în economie prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale.
Creşterea deficitului bugetar este explicată de Finanţe, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – septembrie, ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către firme (16,1 mld. lei), de creşterea cu 3,2 mld. lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 mld. lei.
Pe partea de cheltuieli avem o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,8 mld. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi excepţionale generate de pandemia COVID-19 de aproximativ 10,3, spun Finanţele.
În primele nouă luni din an, veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,7 mld. lei, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Cheltuielile au fost de 295 mld. lei, în creştere cu 15,4%, an/an.