Eveniment

Ca sa treaca cu finantarea de anul 2000, Agentia SAPARD cheltuie 200.000 de euro pentru promovare

18.02.2004, 00:00 10



Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului a relansat ieri o campanie de informare a fermierilor privind utilizarea fondurilor Sapard din cauza intarzierilor aparute la masura de dezvoltare rurala. Costurile campaniei se ridica la 200.000 de euro si se va intinde pe perioada de trei luni.



UE a pus la dispozitie pentru reforma agriculturii romanesti cate 150 milioane euro anual din 2000 incoace, dar Romania nu a cheltuit pana acum nici banii alocati in primul an. Agentia Sapard a fost acreditata de UE abia in 2002, iar de atunci tot incearca sa recupereze intarzierea.



Agentia si-a propus ca pana la sfarsitul anului sa foloseasca pentru finantari banii alocati pentru 2000.



Din cele 150 de milioane de euro care pot fi absorbite anul acesta si care reprezinta fonduri alocate pentru anul 2000, de la inceputul acestui an au fost facute plati catre agentii economici de doar 9 milioane de euro.



"Ne vom concentra eforturile pentru a imbunatati cat mai mult cooperarea cu autoritatile locale pentru a putea sa imbunatatim capacitatea de absorbtie a fondurilor pentru construirea de drumuri comunale si alimentari cu apa la sate", a declarat, ieri, Valeriu Steriu, secretar de stat pe probleme de integrare in cadrul Ministrul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.



Totusi, Steriu sustine ca in ultima perioada au inceput sa curga cererile de finantare.



"In ultimele trei luni Agentia Sapard a primit solicitari pentru proiecte de dezvoltare rurala in valoare de peste un miliard de euro. Solicitarile primite confirma o mai mare nevoie de fonduri in mediul rural, iar cu cat sistemul Sapard este mai bine implementat, cu atat vom construi o mai buna capacitate de absorbtie a fondurilor europene", a spus Steriu.



Romaniei ii sunt alocate in perioada 2000-2007 prin programul Sapard fonduri nerambursabile de aproximativ 153 de milioane de dolari anual pentru imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol. Acestei sume i se adauga o cofinantare nationala din bugetul de stat de circa 50 de milioane de euro anual. Prin adaugarea contributiei private costul total al punerii in practica a programului romanesc de dezvoltare rurala este de aproximativ 300 de milioane de euro in fiecare an.





Subventii postaderare, doar pentru jumatate din suprafata arabila



Fermierii romani vor primi in perioada 2007-2009 fonduri post-aderare de 4,2 miliarde de euro care vor fi alocati pentru masuri de sustinere a preturilor produselor agricole (770 milioane de euro), ajutoare directe (881 milioane de euro) si dezvoltare rurala (2,4 miliarde de euro).



Desi Comisia Europeana a propus Parlamentului European o sustinere bugetara pentru fermierii romani de 25%, Ministerul Agriculturii va propune ca acest prag sa creasca la 40% in primul an de aderare, urmand ca diferenta sa fie suplinita de la bugetul de stat asa cum s-a intamplat si in cazul Poloniei.



"Fermierii nostri vor primi 25% din subventia celor din UE. Ministerul Agriculturii va propune ca acest prag sa fie marit la 40%, urmand sa participe si Executivul cu zece procente iar alte 5-10 procente sa le redistribuim din partea de dezvoltare rurala a pachetului financiar post-aderare", spune Steriu.



In aceste conditii pentru un hectar de pamant un fermier roman va primi 140 de euro fata de 300 de euro cat primeste un agricultor din UE. Ministerul Agriculturii aloca pentru acest an subventii in valoare totala de 300 milioane de euro.



Nu toti proprietarii de pamant vor fi subventionati. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii afirma ca ajutoarele directe vor fi acordate pentru fermierii care au peste 0,3 hectare de pamant si pentru o suprafata de 5-6 milioane de hectare de teren arabil, fara a include suprafetele pe care se cultiva produse care nu sunt subventionate in UE. Ca urmare, circa 4 milioane de hectare nu vor fi luate in considerare la subventionare.



Suprafata agricola a Romaniei a fost anul trecut de 14,8 milioane de hectare din care 9,4 a fost cea arabila, 4,9 milioane de hectare pasunile si fanetele iar restul viile si livezile. Suprafata cultivata a fost anul trecut de 9,1 milioane de hectare.
stelian.negrea@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO