Guvernul mizează anul viitor pe creşterea veniturilor cu 3,6% faţă de nivelul programat iniţial pentru 2013 şi cu circa 5% peste nivelul încasărilor stabilit după a doua rectificare din acest an, în scenariul unei creşteri economice pozitive de 2,2%.
Aceasta este cea mai conservatoare proiecţie a veniturilor bugetare şi este în linie cu estimările FMI, după ce în ultimii ani guvernele au prognozat încasări mult mai mari comparativ cu veniturile din anul precedent, fiind nevoiţi să le ajusteze apoi la rectificare. Veniturile bugetului consolidat sunt estimate pentru 2014 la 216,8 mld. lei, iar ponderea veniturilor bugetare în PIB va rămâne constantă la 32,9%, potrivit ministrului bugetului Liviu Voinea.
Bugetul anului 2014, care urmează să fie discutat mâine în Guvern, este orientat mai mult spre investiţii şi stimularea creşterii economice, incluzând o listă cu un număr de 127 de proiecte de investiţii semnificative cu o valoare de 148 mld. de lei, a declarat Liviu Voinea, ministrul bugetului într-un interviu acordat ZF.
Bugetul, cel mai important act al unui an fiscal, de care depinde întreaga economie, se fundamentează pe o creştere a economiei de 2,2% în 2014, ţintă despre care Voinea spune că este „conservatoare“.
„Bugetul se bazează pe investiţii. Investiţiile sunt prioritizate, sunt mai bine structurate şi se vor face. Există o listă cu proiectele de investiţii semnificative a căror valoare depăşeşte 100 milioane de lei. Sunt 127 de proiecte care depăşesc acest nivel, iar valoarea totală a acestor proiecte este de 148 miliarde de lei. Două treimi din aceste proiecte sunt finanţate din fonduri europene, iar o treime de la bugetul de stat“, a explicat Voinea.
Din lista celor 127 de proiecte, care ar urma să fie finalizate până în 2020, au fost selectate 25 de proiecte prioritare de investiţii în valoare de 71 mld. lei. Majoritatea proiectelor sunt în domeniul infrastructurii, dar sunt şi proiecte legate de sănătate, cultură, Ministerul Mediului. Pentru anul viitor Finanţele au în vedere o creştere a ponderii investiţiilor în PIB de la 5,8% la 6%.
Rămâne de văzut dacă investiţiile programate vor fi realizate şi care va fi impactul în economie. România a avut în ultimii zece ani cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă rezultatele în termeni de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii au fost modeste, iar în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.
La ce venituri se aşteaptă Finanţele
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate pentru 2014 la 216,8 mld. lei, cu 3,6% peste nivelul programat iniţial pentru acest an şi cu 5,2% peste nivelul încasărilor stabilit după a doua rectificare din acest an.
Veniturile au fost sub program la nouă luni din 2013, ceea ce a determinat Executivul să facă o rectificare bugetară negativă. „La estimarea veniturilor pentru 2014 s-a pornit de la nivelul încasărilor din primele nouă luni din 2013, care a fost mai slab decât realizările la zece luni. La accize gradul de colectare este de 85%, nu de 100%. S-a mers conservator.“
Deficitul bugetar va fi ajustat în continuare, urmând să coboare anul viitor la 2,2% din PIB. Bugetul pentru 2014 este construit pe cota unică de 16% şi pe TVA de 24%, însă autorităţile au pregătit un nou val de măsuri fiscale pentru 2014. Impactul bugetar al măsurilor fiscale este de 4,9 mld. lei, potrivit lui Voinea.
Pentru a compensa majorările de pensii şi salarii din 2014, guvernul a propus pentru 2014 indexarea accizelor cu inflaţia, taxarea suplimentară a carburanţilor cu 7 eurocenţi la litrul de carburant, creşterea redevenţelor cu 25% (dar nu pentru petrol şi gaze), precum şi impozitarea altor construcţii decât clădirile. La acestea se adaugă extinderea bazei de calcul al contribuţiilor de sănătate şi creşterea salariului minim brut pe economie.
Despre taxarea construcţiilor speciale, Voinea spune că este o măsură care poate fi eludată mai greu şi care se aplică în toate ţările din lume. „Este o măsură greu de eludat deoarece se referă la ceva deja cuprins în bilanţurile companiilor.“
Ministrul bugetului nu consideră că noile măsuri fiscale vor afecta nefavorabil semnificativ economia, susţinând că aceste măsuri „aduc bani la buget, care se duc apoi pe investiţii“.
Este o taxă pe active care sunt incluse în bilanţurile companiilor. Avem un inventar, nu ca număr, ci ca valoare a activelor. Această taxă se aplică în toate ţările din lume. A fost o confuzie. Nu impozităm nici drumurile, nici şinele de cale ferată. Tot ce ţine de domeniul public nu se impozitează“.
Deficitul bugetar a fost ţinut sub control în anii de criză, însă economia are nevoie şi de măsuri fiscale, de anumite facilităţi, de reducerea birocraţiei pentru o relansare sustenabilă a economiei.
Reducerea contribuţiilor sociale este „un angajament asumat“ de autorităţi, dar nu este cert momentul implementării.
Voinea susţine că este credibilă reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale. Impactul reducerii CAS cu un punct procentual ar fi de 900 mil. lei, astfel că o diminuare cu 5 puncte procentuale ar avea un impact de 4,5 mld. lei pe un an întreg.
Pentru acest an estimările indică un avans al economiei de 2-2,5%, susţinut în principal de cererea externă şi de producţia agricolă foarte bună. Însă, anul viitor motorul principal ar urma să fie cererea internă, după cum anticipează FMI şi Comisia Europeană.
Voinea a arătat că anul viitor vor fi aproximativ 10 mld. lei „injectaţi în economie“. Cheltuielile din 2014 vor depăşi cu 9,4 mld. lei nivelul stabilit pentru acest an.
Popa, viceguvernator al BNR: Majorarea accizelor se va resimţi marginal în preţuri pentru că economia este slabă
Efectul majorării accizelor se va resimţi marginal în preţurile de consum de anul viitor întrucât economia este sub potenţial, iar efecte de runda a doua, de scumpiri în spirală, ar fi fost posibile doar în cazul unor sporuri salariale semnificative, afirmă viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
Pe de altă parte, el a arătat că estimarea BNR pentru creşterea economică din 2014 se plasează în jur de „2%, 2% şi ceva“, fiind important cum se va completa creşterea bazată pe exporturi, care încep să decelereze. Potrivit viceguvernatorului Popa, banca centrală are în vedere pentru anul viitor o producţie agricolă normală, care să nu mai contribuie la fel de puternic la formarea PIB ca în acest an.
În aceste condiţii, prognoza de creştere economică are în vedere o revigorare treptată a consumului individual şi o creştere a investiţiilor, inclusiv printr-o absorbţie mai bună, care şi-a mai revenit în ultima perioadă. Potrivit unei analize realizate de specialiştii din Direcţia de Politică monetară de la BNR şi prezentată ieri de Răzvan Stanca, impactul asupra creşterii PIB al cheltuielilor guvernamentale este limitat, nesemnificativ în cazul cheltuielilor de investiţii. Stanca explică acest fenomen şi prin gradul de deschidere al economiei, arătând că la o investiţie publică de 1 milion de euro este foarte posibil ca 900.000 de euro să plece în afara ţării, prin importuri.
„Dintre componentele agregatului de cheltuieli utilizat, cheltuielile de personal par a fi cele care conduc la un multiplicator agregat semnificativ“, se arată în concluziile acestui studiu. Mediafax
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
