După aproape un an de la intrarea în vigoare a noii legi dincomerţul alimentar care reglementează mai strict relaţiile dintrelanţurile mari de magazine şi furnizorii lor locali, efecteleschimbării legislaţiei sunt inexistente în piaţă.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC) şi unuldintre oamenii-cheie în acest proiect, admite lipsa efectelor, însăspune că problema inflaţiei în România nu sunt preţurile laalimente, ci preţurile reglementate, precum cele la energie şigaze. Consiliul Concurenţei nu are însă nicio pârghie pentru ainterveni în mecanismul preţurilor reglementate.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna august la 7,58%, cel mairidicat nivel al ultimilor doi ani, arată datele InstitutuluiNaţional de Statistică (INS). Creşterea TVA de la 19% la 24% a aduseconomiei locale cea mai mare inflaţie din UE. Şeful Concurenţeiarată cu degetul spre organismele de reglementare a pieţei şi spunecă "vestea bună" este că alimentele se scumpesc într-un ritminferior creşterii costurilor de producţie.
"Dincolo de politica monetară, există nişte rigidităţi structuralelegate de concurenţa pe piaţă. Probabil că reglementatorii nu-şifac bine treaba, sunt prea indulgenţi cu companiile", a afirmatChiriţoiu în cadrul unei conferinţe organizate de ConsiliulConcurenţei.
Preţurile la electricitate, gaze, benzină, ţigări sau la biletelede transport în comun sunt doar câteva din preţurile reglementateîn acest moment de către instituţii ale statului.
În sectorul bunurilor de larg consum, creşterea accizelor la ţigăriîn perioada 2009-începutul lui 2010 a determinat scumpirea acestorproduse cu circa 50% şi a fost o sursă importantă de inflaţie, însămiza statului a fost creşterea încasărilor la buget.
La rândul său, benzina s-a scumpit în România în criză, deşi preţulbarilului de petrol la bursa de mărfuri a atins minimul istoric în2009.
Recent, CFR Călători - companie deţinută de stat - a anunţatscumpirea cu 8% a biletelor de tren începând de astăzi.
De partea cealaltă, Chiriţoiu spune că alimentele s-au scumpit celmai puţin în ultimul an. "Preţurile la alimente cresc mai încetfaţă de bunurile nealimentare, ceea ce arată că există o presiuneconcurenţială în sectorul alimentar", a susţinut preşedinteleCC.
Datele de la INS arată că în august inflaţia anuală la alimente aajuns aproape de 4%, faţă de rata de 11% înregistrată pe segmentulproduselor nealimentare. Mai mult, Chiriţoiu spune căinvestigaţiile sectoriale realizate de instituţia pe care o conducearată că preţurile la producător au crescut mai repede decâtpreţurile la raft.
"Se poate spune astfel că retailerii nu au transmis la consumatortoată creşterea de costuri", a argumentat el.
"Toată lumea urăşte retailerii, dar datele statistice de laEurostat arată că, per ansamblu, alimentele sunt mai ieftine înRomânia decât în alte ţări membre ale UE", a completatChiriţoiu.
Codul de bune practici are un "viciu"
Cutoate acestea, Chiriţoiu a afirmat că va lua în calcul o revizuirea noii legi din comerţul agroalimentar care transpune codul de bunepractici din retail din 2007. Iniţiativa legislativă a aparţinutpatronatelor din industria alimentară, care s-au plâns că taxele pecare le cer supermarketurile şi hipermarketurile pentru listareaproduselor sunt prea mari.
În 2008, ministrul agriculturii Marian Sârbu, cel care a mediatdiscuţiile dintre retaileri şi producători pe acest subiect, apromis că transformarea codului în lege va duce la scăderea taxelorde listare în reţelele mari de magazine şi implicit la ieftinireaalimentelor.
Până în prezent însă nu s-a înregistrat un astfel de fenomen, deşinoile reglementări au intrat în vigoare în noiembrie 2009. Maimult, în Parlament se află de mai bine de jumătate de an un proiectde modificare a legii prin excluderea prevederilor legate determenele maxime de plată a mărfii.
"Legea cu codul are un viciu de gândire economică. Simplul fapt deschimbare a numelui taxelor de listare nu a dus la schimbarearaportului de forţe pe piaţă, aşa cum s-a dorit, pentru căretailerii au putut redenumi taxele", a afirmat Chiriţoiu.
CC ar putea aduce noi schimbări în lege legate de taxele de listareîn supermarketuri şi hipermarketuri înainte ca proiectul demodificare a acesteia să iasă din Parlament. "Anul acesta ne-amconcentrat pe schimbarea reglementărilor în sectorul bancar pentrualinierea legislaţiei la noile directive europene, de aceea amlăsat pe plan secund legea cu codul de bune practici în retail. Pepartea de legislaţie, Ordonanţa 50 este «perla coroanei»Consiliului Concurenţei", a mai spus Chiriţoiu.
CC a lansat propunerea de diminuare a comisionului de rambursareanticipată a creditelor bancare şi de creştere a transparenţeicalculului dobânzilor în luna iunie a acestui an, proiectul demodificare a legii fiind preluat apoi de ANPC (Agenţia Naţionalăpentru Protecţia Consumatorului).
Mesajul transmis de Chiriţoiu către bănci, prin această iniţiativălegislativă, a fost reducerea DAE la creditele vechi. El spune acumcă va urmări evoluţia ratelor dobânzii pe piaţa bancară înurmătoarele luni. "Rămâne de văzut dacă numărul mare de refinanţăriva forţa băncile să reducă ratele de dobândă la creditele vechi.Cel mai probabil vom face o analiză post-factum a impactuluiOrdonanţei 50 la începutul lui 2011. Dacă vedem că băncile auinterpretat legea în favoarea lor, o să aducem modificări la lege.Dacă au încălcat legea, băncile vor fi sancţionate de ANPC", acompletat şeful Concurenţei.
Bogdan Chiriţoiu, fost consilier economic al preşedintelui TraianBăsescu, a fost numit de acesta la conducerea CC în urmă cuaproximativ un an, iar primul proiect mare pe care l-a finalizat înnoua funcţie a fost modificarea legii concurenţei. Printreobiectivele sale se numără reducerea timpului mediu al uneiinvestigaţii a Consiliului Concurenţei, care în prezent este de 26de luni, faţă de 18 luni cât este media Comisiei Europene.
Printre cele mai mari investigaţii ale autorităţii de concurenţăaflate în desfăşurare sunt cea din industria petrolieră, declanşatăîn urmă cu mai bine de trei ani, şi ancheta la Orange, Vodafone şiRomtelecom, companii cărora li s-au adus acuze de abuz de poziţiedominantă pe piaţă. CC mai are în derulare şase investigaţii pepiaţa farmaceutică, cinci dintre acestea fiind planificate să sefinalizeze în acest an.
Ce se află în agenda lui Chiriţoiu până la finele lui2010
n Consiliul Concurenţei va prezenta în octombrie concluziileinvestigaţiilor sectoriale realizate în ultimul an în 8sectoare-cheie din economie, printre care industria alimentară,energia şi telecomunicaţiile
n În octombrie va fi prezentat şi auditul Băncii Mondiale laConsiliul Concurenţei
n CC intenţionează să facă un studiu post-factum al Ordonanţei50, pentru a vedea modul în care băncile au pus în practică noilereglementări
n Chiriţoiu a spus că vrea să finalizeze până la sfârşitul lui2010 toate investigaţiile deschise de CC de mai mult de trei ani,cu excepţia celei din industria petrolieră
n CC va da un verdict în cazul anchetelor la Poşta Română, lacei trei operatori mari din telecom (Orange, Vodafone, Romtelecom),pe piaţa farmaceutică
n Dacă vor fi date amenzi în sectorul telecomunicaţiilor,acestea vor avea valori record, ţinând cont de cifra de afaceri acompaniilor de profil, potrivit lui Chiriţoiu
n Până la finele anului vor fi prezentate şi concluziileanchetelor deschise de CC pe piaţa serviciilor de taximetrie dinConstanţa, la Ape Minerale Olăneşti şi la Corpul ExperţilorContabili
n Concurenţa are în derulare în acest moment circa 60 deinvestigaţii la companii sau la nivel sectorial, 10 dintre acesteafiind deschise în 2010
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
