România se situează pe locul 48 în lume în ceea ce priveşte inovarea, după Republica Moldova, şi pe ultimul loc din comunitatea europeană.
Accesul scăzut la finanţări, birocraţia şi ineficienţa guvernamentală, alături de taxe, sunt doar câteva dintre cele mai mari piedici în cale inovării, identificate de studiul Global Competitiveness, citat în cadrul conferinţei internaţionale Innoteque, care se desfăşoară în perioada 5-7 octombrie la Bucureşti şi Cluj.
Ultimele date ale Eurostat arată că România este pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, de numai 0,38%, valori de sub 1% fiind înregistrate şi în state ca Grecia, Bulgaria şi Polonia, potrivit datelor Eurostat. În 2014, cel mai ridicat nivel al ponderii cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB a fost înregistrat în Finlanda (3,17%), urmată de Suedia (3,16%) şi Danemarca (3,08%).
„Din punctul nostru de vedere, cei trei factori ai inovării sunt guvernul, industria şi cercetarea academică. Guvernul, aici, ar trebui să aibă o mare contribuţie fiindcă este vorba despre dezvoltarea economică“, a declarat Yehoshua Shuki Gleitman, chairman al GIBF - Guangzhuo Israel Biotech Fund.
„Între instrumentele inovării, noi identificăm sprijinul pentru proiecte, accelerarea dezvoltării incubatoarelor de afaceri, implementarea de granturi mari şi mici, activitatea academică, cooperarea cu mediul de afaceri, instrumentele financiare şi, nu în cele din urmă, cooperarea internaţională”, a mai spus Yehoshua Shuki Gleitman.
Printre domeniile în care România are cei mai scăzuţi indicatori se numără accesul la finanţare, suportul acordat cercetării-dezvoltării, antreprenoriatul şi educaţia. În acelaşi timp, inovarea este plasată în centrul strategiei UE privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Dar România este pe ultimul loc în UE la capitolul inovare, arată studiul citat.
