Eugen Dijmarescu, viceguvernatorul Bancii Nationale responsabil cu operatiunile de piata, nu crede ca o noua reducere a dobanzii de politica monetara ar mai constitui o optiune pentru banca centrala pana la sfarsitul anului.
"Nu cred ar fi o optiune, avand in vedere circumstantele actuale legate de inflatie, asa ca am mari indoieli ca va mai fi o scadere de dobanda", a declarat ieri oficialul BNR, intarind asteptarile analistilor bancari ce au anuntat deja prognoze de mentinere a dobanzii de politica monetara la nivelul actual de 7% pana la sfarsitul anului, o eventuala majorare fiind luata in calcul pentru prima jumatate a lui 2008.
Din februarie pana in iunie BNR a redus dobanda cu 1,75 puncte procentuale, de la 8,75% la 7%, unde a oprit-o in iulie. Urmatoarea sedinta de politica monetara este programata pe 26 septembrie.
In acelasi timp, Dijmarescu nu le da bancherilor sperante privind mult-asteptata reducere a rezervelor minime obligatorii, promisa de altfel de mai multe ori de banca centrala in contextul procesului de armonizare cu practicile Bancii Centrale Europene (BCE). "Discutiile sunt binevenite, conduc la acele masuri care trebuie adoptate, insa momentul poate veni numai cand conditiile de pe piata aproba o asemenea actiune fara sa tulbure echilibrele", a spus Dijmarescu.
BCE a opinat recent ca regimul rezervelor minime obligatorii (20% la lei, 40% la valuta) impus bancilor de BNR continua sa fie "in mod semnificativ diferit" de cel dupa care opereaza institutiile de credit din cele 13 tari membre ale zonei euro, in ciuda ajustarilor din acest an. In acest context, bancherii locali se plang de pozitia dezavantajoasa in care sunt plasati de BNR din punctul de vedere al costurilor in comparatie cu jucatorii europeni care pot opera liber pe piata si sa fie mai competitivi prin preturile oferite.
Cat priveste varful de inflatie din august (0,86%), Dijmarescu il califica drept "un soc", chiar daca BNR il anticipase in buna masura majorand in iulie prognoza de inflatie anuala de la 3,7% la 3,9%.
"A fost un soc, insa anticipat. Cresterea inflatiei nu ne-a surprins pentru ca, asemenea oricarui consumator, am constatat ce ofera piata. Fara indoiala insa ca anvergura majorarii preturilor ne da bataie de cap, ne pune probleme de coordonare la nivelul politicii monetare pentru a ne pastra optiunea initiala pentru tinta de inflatie asumata", a comentat viceguvernatorul. El se declara insa optimist in privinta atingerii tintei de 4% plus/minus un punct procentual. "Nu ma astept la alte socuri inflationiste in lunile ramase pana la sfarsitul anului. Tinta este angajamentul nostru."
Intrebat despre eventualele probleme pe care le-ar putea provoca o evolutie nefavorabila a cursului, Dijmarescu a raspuns: "Intrebarea privind evolutia cursului trebuie directionata spre americani si spre zona euro, in special catre banci din Germania", cu referire la implicatiile europene ale crizei creditelor ipotecare riscante. In opinia oficialului BNR, ceea ce s-a intamplat in Romania cu privire la cursul de schimb al leului a fost ca "o piata mica a evocat o miscare externa".
Dijmarescu nu este de acord cu teoria conform careia, in ultima perioada leul
s-ar fi decuplat in sens negativ de monedele din regiune, continuand sa se deprecieze, desi celelalte inregistrau reveniri.
"Evolutia din trei zile sau chiar o saptamana nu are relevanta la nivelul unui an intreg", a comentat seful operatiunilor de piata ale bancii centrale. In august, leul s-a depreciat cu 3,3%, atat in raport cu euro, cat si fata de dolar, corectia intorcand cursul la nivelurile din primavara.
In acelasi timp, Dijmarescu se declara multumit de modul in care piata financiara locala a suportat consecintele turbulentelor de pe pietele internationale.
"Piata interna a trecut cu bine acest test. Pe piata valutara a fost un deficit de lichiditate din cauza iesirilor semnificative de capital din ultima perioada, dar nu s-a resimtit si pe piata monetara. Trezorierii bancilor au manageriat bine aceasta situatie, iar dobanzile au ramas stabile in toata aceasta perioada, undeva la 6-7%."
Dijmarescu nu mentioneaza episodul din 22-23 august, cand dobanzile pe termen scurt au sarit de la 7% la 14% din cauza ca unele banci nu aveau surse suficiente pentru constituirea rezervelor minime obligatorii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
