Omul de afaceri Dinel Staicu, patronul echipei Universitatea Craiova, este urmarit penal de Parchetul National Anticoruptie (PNA) in legatura cu fraudarea Bancii Internationale a Religiilor (BIR) cu 450 de miliarde de lei, omul de afaceri fiind convocat pentru audieri, marti, dar fara sa se prezinte.
PNA informeaza ca procurorii Biroului de macro-criminalitate economico-financiara din cadrul Sectiei a II-a a PNA au in lucru un dosar penal referitor la Dinel Staicu si la mai multi functionari bancari din cadrul unor sucursale judetene ale BIR, aflata in lichidare. Acestia sunt acuzati de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si neurmarirea destinatiei acestora, conform normelor bancare, potrivit PNA.
In perioada 1999-2000, BIR a cesionat unui numar de 11 firme - aflate sub controlul lui Dinel Staicu - creante de 106,7 miliarde de lei rezultand din contracte de imprumut, sustine PNA. In cele mai multe cazuri, in contractele intervenite intre Staicu si reprezentantii bancari nu se facea vreo referire la pretul cesiunii, la modalitatea si la termenul de plata.
Anchetatorii au elemente care arata ca, in perioada mentionata, Dinel Staicu a cerut si a obtinut noua credite, din care nu a rambursat decat sume infime, provocand BIR un prejudiciu evaluat la finele lunii mai 2004 la aproximativ 273 de miliarde lei.
In iulie-octombrie 1999, BIR a cesionat creante in valoare de peste 87 mld. lei, 537 mii euro, respectiv 919.994 dolari in favoarea societatilor comerciale BDJ SA Aninoasa, Jiul Vulcanu SRL, Frigorifer SA, Abator Mofleni SA, Avab SA, Mozac SRL, And Kris SRL, Vladinex SRL, Practicianul SRL, Paldinex SRL si Rebega Consulting, toate acestea fiind controlate de catre Dinel Staicu.
Creantele au decurs din contracte de imprumut si din garantiile aferente, fiind in valoare totala de 450 de miliarde de lei (11,25 milioane de euro).
Potrivit PNA, probele din dosar releva faptul ca o parte din imprumuturi a fost folosita pentru achitarea avansului cesiunilor de creanta desi normele bancare interziceau acest lucru, pentru cumpararea de actiuni sau pentru achitarea unor rate scadente.
In cele mai multe cazuri, insa, in fisele de cont nu au fost specificate motivele platilor efectuate din credit si nu au fost depuse la dosar ordinele de plata aferente, drept pentru care nu s-au putut stabili scopurile in care au fost utilizate imprumuturile. Mai mult, in unele cazuri, obtinerea creditelor s-a facut prin depunerea acelorasi garantii, un exemplu constituindu-l folosirea unui imobil supraevaluat pentru doua imprumuturi succesive.
In cauza a fost constituita o echipa mixta complexa - alcatuita din procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti financiari-bancari - si au fost ridicate o serie de inscrisuri, in baza carora s-a intocmit un raport preliminar. Totodata, procurorii anticoruptie au solicitat Autoritatii Nationale de Control efectuarea unor verificari, care ar putea fi utile in solutionarea cauzei.
Procurorii anticoruptie au constatat ca cesionarii nu au achitat avansul cesiunilor din fonduri proprii, ci din credite contractate tot de la BIR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
