România are în acest moment cea mai mare creştere economică din Europa, 4,3% în T1, dar calitatea ei este pusă la îndoială având în vedere că se bazează cel mai mult pe consum – aproape 20% în primele patru luni din an - şi mai puţin pe investiţii sau producţie.
Creşterea consumului a mărit deficitul comercial (importurile au un ritm de creştere dublu faţă de exporturi), iar bugetul statului cel mai sigur va intra sub alertă în a doua parte a anului, cu un deficit care se va apropia de 3% din PIB.
Într-o poziţie surprinzător de critică, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice, a adus în discuţie calitatea creşterii economice actuale: „Consolidarea postcriză a fost recent reversată. Perpetuarea acestui trend în raport cu dinamica actuală a creşterii indică o evoluţie prociclică ce ar fragiliza bugetul şi economia în ipoteza unei noi crize. Cadrul fiscal-bugetar este vulnerabil“.
România trebuie să aibă un alt model de creştere economică, sustenabilă, care să nu se bazeze pe deficite, a menţionat el.
Declaraţia a fost făcută la o conferinţă organizată de Ministerul Finanţelor cu FMI.
Anca Dragu, ministrul finanţelor, spune că această creştere economică a României este „sustenabilă“.
Întors la Bucureşti după patru ani, Jefffrey Franks, negociatorul FMI în perioada de criză, atunci când s-au tăiat salariile, a spus că prefără mai degrabă ca România să aibă o creştere economică de 3,5% pe an, pe o perioadă de 10 ani, sustenabilă, decât o creştere economică de peste 4,5% pe an pe o perioadă de cinci ani, după care să urmeze o criză.
Deşi România a făcut progrese importante în criză, mai sunt multe lucruri de făcut în domeniul sănătăţii, educaţiei, justiţiei şi reformei companiilor de stat, a adăugat el.
Actualele dobânzi mici la lei (0,73% pe an indicele ROBOR la trei luni) sunt conjncturale, la fel cum este şi această deflaţie, a menţionat el. Creşterea creditului de consum nu este rea în principiu (20% an/an), dar trebuie să fiţi atenţi cu acest lucru, să vedem cât de sustenabilă este, a adăugat Franks.
FMI cere guvernului să amâne relaxarea fiscală din 2017 şi pune problema sustenabilităţii creşterii salariului minim pe economie, având în vedere că productivitatea nu are acelaşi ritm de creştere.
Ionuţ Dimitru, economistul – şef al Raiffesen Bank spune că economia nu poate rezista cu această creştere de consum: PIB-ul creşte cu 4%, iar consumul cu 10%. Este ceva în neregulă. Importurile de bunuri de consum au decolat, iar viteza de deteriorare a balanţei comerciale este masivă. Se acumulează dezechilibre.
Dragoş Huru, profesor la ASE, director al Departamentului de economie şi politici economice, s-a întrebat retoric: de ce să nu fie această creştere economică sustenabilă? De ce să nu avem reduceri de taxe şi creşteri de salarii? Oamenii întâi consumă şi după aceea vor investi. Cred că ne facem probleme degeaba şi tragem semnale de alarmă greşite.
