Dacă privim deficitul bugetar, putem admite că o majorare de la 1,1% din PIB în 2015 (0,7% din PIB în calculele Comisiei Europene) la 3% din PIB în 2016 este una majoră. Deficitele comercial şi de cont curent cresc şi ele puternic, dar poate fi făcută o paralelă cu 2007-2008?
În bună măsură, în acea vreme adâncirea deficitelor a fost cauzată de alegeri, prin urmare au fost luate măsuri pe gustul publicului. Lucrurile au fost uşurate de credinţa guvernului liberal că stimularea economiei prin consum este una bună. Liberalii români pur şi simplu au crezut şi cred că soluţia reducerilor de taxe şi impulsionarea consumului, indiferent de deficite, este soluţia corectă pentru stimularea economiei. Liberalii cărora li s-a adăugat social-democraţii contestă austeritatea şi prudenţa bugetară extremă predicată până nu demult de FMI. Iar asta place, ceea ce îl face pe un economist precum Valentin Lazea să susţină că măsurile de relaxare sunt pe gustul publicului, iar politicul se conformează. Dar, adaugă el: „Când vremurile se anunţă tulburi şi în lume se prezic furtuni, o ţară trebuie să aleagă între a fi exuberantă sau a fi moderată. Noi alegem exuberanţa. Clasa politică vrea să fie exuberantă, pentru că astea sunt aşteptările publicului. Noi, ca societate, trebuie să ne hotărâm dacă în vremurile de furtună ne strângem provizii pentru vremuri grele sau vrem să fim extravaganţi“. Lazea, economist-şef al BNR, nu încetează să afirme că actuala creştere economică este „dopată“ cu măsuri fiscale şi lasă să se înţeleagă că totul va fi un fiasco.
Actualul guvern, în ciuda faptului că a preluat cu nemulţumire bugetul PSD şi măsurile de relaxare, pare că s-a acomodat în final cu situaţia, iar ministrul finanţelor Anca Dragu nu încetează nici ea să susţină că avem o creştere economică solidă şi sustenabilă, evident în opoziţie cu cei care afirmă că această creştere nu este sustenabilă.
Creşterile economice record din anii de criză, de 7-8%, au fost însoţite de deficite pe măsură. În 2007 deficitul contului curent al balanţei de plăţi era de 11% din PIB şi a sărit la 13% din PIB pe măsură ce deficitul comercial s-a accentuat. În 2007 deficitul comercial a fost de 10% din PIB, iar în 2008 de aproape 12% din PIB. Deficitul comercial a crescut în 2007 cu 46% faţă de 2006, iar în 2008 a crescut cu încă 7,8 procente. Ce s-a întâmplat în 2015 şi ce ar putea să se întâmple anul acesta?
În 2014 deficitul comercial a fost de 0,3% din PIB, iar deficitul contului curent al balanţei de plăţi de 0,4% din PIB. Anul trecut, deficitul comercial a crescut la 5,1% din PIB, iar deficitul contului curent la 1,1% din PIB.
În primele patru luni din an deficitul comercial a fost în primele patru luni din an de 2,7 mld. euro, în creştere cu 38% faţă de primele patru luni din 2015. Nominal însă, dacă creşterea se menţine pe tot anul, deficitul comercial va însemna la final cam 5% din PIB, la un PIB estimat de 165 mld. euro. Iar deficitul contului curent va fi, potrivit estimărilor Comisiei Europene, undeva pe la 2% din PIB. Privind doar creşterile procentele, avansul pare enorm. Însă trebuie precizat: deficitele atât de mici înregistrate în 2013 şi 2014 nu erau pur şi simplu programate. Doar greşelile de construcţie bugetară au făcut, de pildă, ca deficitul structural să fie de 1% din PIB în 2014 sau deficitul bugetar de sub 2% din PIB. Dacă lucrurile ar fi mers după program, atunci aceste creşteri din 2015 şi 2016 nu ar fi părut atât de şocante. Apoi, un deficit de cont curent de 2-3% din PIB este suportabil, iar 2-3% din PIB nu înseamnă deloc 12% din PIB ca în 2008. Şi, de asemenea, un deficit bugetar de 3% din PIB anul acesta, nu este egal cu un deficit de 5,5% în 2008.
Pe de altă parte, constrângerile sunt astăzi altele. Chiar şi în absenţa unui acord cu FMI, România nu va mai putea acum să facă ceea ce-şi permitea prin 2007, când abia intrase în UE şi când respectarea rigorilor bugetare era o glumă, nu doar pentru România, ci pentru toate ţările Uniunii.
Îndemnul la prudenţă este bun, dar şi creşterea economică este bună şi creşterea salariilor este bună şi creşterea consumului este bună.
