♦ În perioada următoare, prin ordin al preşedintelui ANAF, va fi publicată legislaţia privind e-Factura, legată de termenul de implementare şi modul de funcţionare ♦ Şapte din 10 companii din România spun ca nu sunt pregătite pentru implementarea e-Factura de la 1 ianuarie 2024.
Facturarea electronică în România ar putea fi obligatorie începând cu 1 ianuarie 2024, însă circa şapte din 10 companii nu sunt pregătite pentru implementarea sistemului, au fost unele dintre concluziile dezbaterii EY „e-Factura – următorul pas către digitalizarea fiscală din România“, realizată cu sprijinul media al Ziarului Financiar.
„Pentru companiile care nu facturează produse cu risc fiscal ridicat este extrem de important să ştie ce implică această platformă. În primul rând va trebui să vă asiguraţi că transpuneţi conţinutul din facturi
într-un format XML, predefinit, pe care va trebui să-l încărcaţi prin spaţiul privat virtual“, a spus, în cadrul webinarului, Georgiana Iancu, partener EY România, liderul departamentului de taxe indirecte.
La nivelul Ministerului de Finanţe se discută de implementarea facturii electronice obligatorii de la 1 ianuarie 2024 concomitent cu un sistem alternativ de raportare şi cu sistemul clasic, a spus Iulian Ardeleanu, director general legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile, Ministerul Finanţelor: „În momentul de faţă analizăm opţiunea ca de la 1 ianuarie 2024, pe lângă raportarea obligatorie în sistemul e-factură a facturilor, să permitem şi canalul alternativ de raportare a datelor în sistem şi, de ce nu, de utilizare a actualului sistem de facturare în format hârtie, astfel încât să permitem o gradualitate în implementarea e-factura.“
EY România, care a dezvoltat şi un demo al soluţiei de facturare electronică, a organizat marţi, 22 august, un webinar cu aceeaşi temă, în cadrul căruia invitaţi din Ministerul de Finanţe şi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), împreună cu specialiştii EY, au dezbătut implementarea facturării electronice generalizate.
Georgiana Constantin, senior manager în departamentul de taxe indirecte al EY România, a făcut o analiză a modului în care a fost implementată soluţia e-Factura în alte state europene. „Din punctul de vedere al calendarului de implementare este important să vedem cât timp a durat în alte state între data la care au primit derogarea Consiliului Uniunii Europene şi data la care au solicitat facturarea electronica. Observăm aşadar un termen relativ redus de implementare în cazul Italiei, de mai puţin de un an de la data obţinerii derogării în anul 2018“, a spus ea.
România a primit derogarea la 27 iulie 2023. Pentru alte ţări, însă, timpul de implementare a fost semnificativ mai ridicat, adică cel puţin doi ani. „Germania a obţinut derogarea pentru implementarea e-factura în aceeaşi zi cu România, iar termenul propus pentru implementare este de doi ani şi jumătate, respectiv e-factura ar urma să devină obligatorie în anul 2026.“
Georgiana Iancu, partener EY România, liderul departamentului de taxe indirecte
► Despre factura electronică business to business la nivel generalizat se discută deja de mai bine de doi ani, despre planurile introducerii facturării electronice generalizate în România. Pe 14 ianuarie 2022, România a solicitat Consiliului UE o măsură specială de derogare de la prevederile directivei de TVA pentru a putea introduce în mod obligatoriu şi la nivel generalizat e-factura pentru tranzacţiile business to business.
► Pe 27 iulie acest an a fost publicată derogarea acordată de Consiliul Uniunii Europene României pentru a adopta o regulă specială de derogare de la prevederile specifice de facturare din directiva europeană.
► Potrivit legislaţiei în vigoare, în termen de 30 de zile trebuie să se hotărască prin ordin de preşedinte ANAF data de la care se adoptă facturare electronică obligatorie precum şi categoriile de operatori economici. Ce înseamnă acest lucru pentru mediul de afaceri? Pe scurt, impactul va fi în principal acela că toate informaţiile din facturi vor fi transmise prin intermediul platformei e-factura.
► Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu facturaţi produse cu risc fiscal ridicat este extrem de important să ştiţi ce implică această platformă. În primul rând va trebui să vă asiguraţi că transpuneţi conţinutul din facturi într-un format XML, predefinit pe care va trebui să-l încărcaţi prin spaţiul privat virtual.
Georgiana Constantin, senior manager, departamentul de taxe indirecte EY România
► Ne aflăm la patru luni distanţă de data la care e-factura ar putea fi obligatorie în România.
► Din punctul de vedere al calendarului de implementare este important să vedem cât timp a fost în alte state între data la care au primit derogarea Consiliului Uniunii Europene şi data la care au solicitat facturarea electronica. Observăm aşadar un termen relativ redus de implementare în cazul Italiei, de mai puţin de un an de la data obţinerii derogări în anul 2018.
► Pentru alte ţări timpul de implementare a fost semnificativ mai ridicat, respectiv minim doi ani.
► Germania a obţinut derogarea pentru implementarea e-factura în aceeaşi zi cu România, iar termenul propus pentru implementare este de doi ani şi jumătate, respectiv e-factura ar urma să devină obligatorie în anul 2026.
► În ceea ce priveşte structura facturii electronice, observăm că din cele patru state menţionate anterior doar Franţa implementează e-factura după standardul european, iar Germania îşi propune să facă trecerea la standardul european începând cu anul 2027.
► Polonia şi Italia nu au avut încă în vedere conformarea cu standardul european de facturare electronică pentru tranzacţiile business to business. Specific pentru România vedem că sistemul de facturare are la bază standardul european de facturare electronică în linie cu planurile avute de Comisia Europeană.
Iulian Ardeleanu, director general legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile, Ministerul Finanţelor
► Proiectul e-factura a început în anul 2020, fiind constituit un grup de lucru din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare
► Avem în fiecare an un deficit de încasare de TVA ridicat şi atunci s-a simţit nevoia să trecem la această etapă a utilizării facturii în relaţia business to business generalizată la nivelul contribuabililor. Totodată am plecat şi de la faptul că există directiva europeană care prevede că practic în relaţia business to government, autorităţile şi instituţiile publice erau obligate să primească factura în format electronic.
► Cu siguranţă principalul obiectiv al implementării sistemului reprezintă prevenirea şi combaterea fraudei şi evaziunii fiscale în România. De asemenea, din acest obiectiv rezultă că se doreşte creşterea eficienţei colectării din partea ANAF.
► În momentul de faţă analizăm opţiunea ca de la 1 ianuarie 2024, pe lângă raportarea obligatorie în sistemul e-factura a facturilor, să permitem şi canalul alternativ de raportare a datelor în sistem şi, de ce nu, de utilizare a actualului sistem de facturare în format hârtie, astfel încât să permitem o gradualitate în implementarea e-factura.
Antoine Avram, director general al unităţii de management al informaţiei din cadrul ANAF
► Factura electronică reprezintă un element dintr-un întreg al digitalizării activităţii fiscale. În conţinutul facturii regăsim date valoroase în activitatea de colectare. Rezultă clar o activitate comercială între doi contribuabili, sume ce urmează a fi încasate, precum şi bunuri ce urmează a fi livrate.
► Noi urmărim în viitor să realizăm un profil al contribuabilului. În stânga să avem patrimoniul şi în dreapta obligaţiile de plată. Când există un dezechilibru –, patrimoniul se diminuează şi obligaţia fiscală creşte, automat trebuie să intre într-un risc ridicat de colectare, să aplice măsurile corespunzătoare.
► În istoria agenţiei fiscale, atât activitatea, cât şi legislaţia înainte de a intra în Uniunea Europeană, dar şi după, au fost într-o continuă îmbunătăţire şi am făcut faţă atât noi, ca administraţie fiscală, cât şi mediul de afaceri, pentru că a fost o colaborare destul de strânsă.
Albert Fruth, şef birou, elaborare strategii şi informatizare, unitatea de management al informaţiei, ANAF
► Datele, informaţiile preţioase le pot găsi pe site-ul mfinanţe.ro şi pe anaf.ro, în zona de proiecte de digitalizare, noi am postat atât proiectul e-factura, cât şi proiectul e-transport. Toate datele sunt într-un singur coş.
► Încă de la început sistemul a fost gândit ca fiind un sistem foarte deschis, care să permită interconectarea cu aplicaţii terţe. Avem în jur de 200-250 de aplicaţii înrolate astăzi, care pot să ofere o interfaţă prietenoasă utilizatorului.
► Procesul de a te integra ca aplicaţie terţă cu ANAF este disponibil pe site-ul ANAF. Avem un document de ghidaj postat acolo. Cred că este un mare beneficiu să ai şi să permiţi această interconectare cu platformele terţe sau cu aplicaţii terţe, în ideea de a oferi diversitate. Lucrul cu aceste aplicaţii ne-a arătat că sunt dispuşi să ofere anumite părţi gratuit.
