Firmele de salubritate spun că autorităţile publice plătesc prea puţin pentru curăţenia din oraşe şi sate, chiar dacă consiliile judeţene au avut la dispoziţie fonduri europene pentru acest domeniu, iar situaţia actuală nu le permite să-şi dezvolte activitatea.
Doar jumătate din judeţele ţării au accesat fonduri UE pentru management al deşeurilor, în valoare de 500 mil. euro, potrivit unui raport al AMPOS Mediu.
Însă nevoia de investiţii în acest sector este mult mai mare, având în vedere că un studiu arată că România are nevoie de investiţii de circa 1,3 mld. euro în infrastructura de management al deşeurilor.
O măsură care ar putea impulsiona creşterea investiţiilor în acest domeniu ar putea fi majorarea tarifelor reglementate, au spus oamenii din industrie într-o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Asociaţia Română de Salubritate (ARS).
„Vrem servicii ca în comunitatea europeană la tarife româneşti. Nu se poate, nu sunt sustenabile“, a declarat Dumitru Mihalache, director general al firmei de salubritate ROSAL SA. Compania, care asigură serviciul de salubrizare pentru sectorul 3 al Capitalei, a avut anul trecut afaceri de 40 de milioane de euro şi un profit net de 300.000 euro.
Tarifele pentru activitatea de salubritate sunt aprobate anual de către consiliile locale, în baza unor norme stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). O listă cu tarifele aprobate la nivelul fiecărui judeţ nu este disponibilă pe site-ul ANRSC, iar oficialii Autorităţii nu au răspuns la solicitarea ZF până la închiderea ediţiei.
Florin Burnar, director al AMPOS Mediu, a precizat că tarifele sunt stabilite în funcţie de nivelul de suportabilitate al celei mai sărace părţi din populaţia fiecărui judeţ, sistem criticat de reprezentanţii companiilor de profil prezenţi la dezbatere. Eduard Martin, preşedinte al ARS, a arătat că firmele străine din domeniul salubrizării au început să părăsească România în ultima perioadă, un motiv putând fi tarifele reduse.
„Ne putem trezi peste zece ani că această activitate nu mai poate fi justificată“, a spus Martin.
Dincolo de corelarea tarifelor cu calitatea şi cantitatea serviciilor de salubrizare prestate, operatorii companiilor de profil au mai cerut asigurarea transparenţei procesului de delegare a serviciului, cât şi măsuri fiscale precum reducerea TVA sau a contribuţiilor sociale.
„Avem nevoie de fonduri nerambursabile pentru a putea ţine tariful jos“, a mai spus Mihalache. În prezent, companiile private nu pot accesa fonduri structurale pentru proiecte în domeniul managementului integrat al deşeurilor. Pe de altă parte, un sondaj efectuat de IPP arată că toţi operatorii de salubritate ar fi interesaţi să acceseze fonduri UE în următorul exerciţiu financiar, în măsura în care ar deveni eligibili.
Dar deşi autorităţile judeţene au avut la dispoziţie, prin POS Mediu, un buget de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013 pentru investiţiile în sistemele de management al deşeurilor, acestea au contractat până acum doar 503 mil. euro. Instalaţiile de reciclare, tratare sau incinerare existente în prezent în România nu sunt suficiente pentru ca ţara să-şi respecte ţintele de reciclare asumate în faţa Uniunii Europene, în condiţiile în care peste 90% din deşeuri sunt depozitate şi nu reciclate. Necesarul de investiţii suplimentare în infrastructura respectivă se ridică la 1,3 mld. euro, a arătat Burnar.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 26.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
