♦ Dar trăim vremuri tulburi ♦ În timpul comunismului, în pieţe exista un „mercurial“ - nu puteai vinde peste un preţ anume - doar că tarabele erau goale, preţul era afişat, dar pe tarabă nu era nicio marfă.
Pâinea, laptele, făina, uleiul, zahărul, fructele şi legumele sunt doar câteva dintre alimentele de bază care ar urma să se ieftinească pentru următoarele trei luni, ca urmare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se limitează adaosurile comerciale ale procesatorilor şi retailerilor. Proiectul a fost publicat ieri, 28 iunie, de către guvernul României condus de Marcel Ciolacu de la PSD.
Conform acestuia, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază vor fi de maximum 20% la procesator, faţă de costul de producţie al produsului, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul de „mâini“ prin care trece, şi de maximum 20% la comerciant, faţă de preţul de achiziţie. Deşi este ciudat, această măsură a fost primită bine de unii reprezentanţi din comerţul modern, care consideră că este benefică pentru menţinerea puterii de cumpărare şi a apetitului de consum al populaţiei.
„Consider de bun augur iniţiativa Guvernului României de a ţine în frâu creşterile de preţ la produse alimentare de bază prin setarea unei limite maxime la adaosul comercial. Dacă ne uităm la ce măsuri au luat alte state din regiune, unde s-a setat direct preţul maxim, decizia Guvernului României de a seta un adaos comercial maxim este una soft şi binevenită pentru a menţine puterea de cumpărare şi apetitul de consum. Dacă ar scădea şi mai mult consumul, am putea avea o adevărată problemă pentru economie“, spune un executiv de top din comerţul modern.
El face referire la state precum Ungaria sau Croaţia care au impus limite maxime de preţ la anumite produse, fapt ce a dus la penurii.
Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, partid aflat în coaliţie cu PSD, spunea recent că o astfel de măsură luată prin act normativ, şi nu voluntar, cum a fost cerută de unii actori din piaţă, nu este binevenită. „Ştim ce s-a întâmplat în alte ţări care au luat astfel de măsuri. Distorsionarea pieţei nu ne aduce beneficii“, sublinia acesta făcând referire tot la state precum Ungaria.
El a continuat că piaţa din România e sensibilă şi reacţionează la orice fel de decizie, astfel că acordul voluntar, la fel ca în cazul preţului laptelui de consum (unde preţul a fost redus temporar cu 20%), ar asigura cea mai bună reacţie.
Însă, PSD a decis, în final, ca această măsură să fie luată prin ordonanţă de urgenţă. Totuşi, perioada vehiculată iniţial de şase luni în care ar urma să fie limitat adaosul comercial a fost redusă la trei luni.
Şi în mediul de business există voci care ridică unele probleme faţă de această măsură.
„Noi nu am fost consultaţi, dar vreau să vă spun că noi ca procesatori niciodată nu am pus adaos de 20% la produsele procesate, cum este telemeaua de vacă (al cărei adaos comercial va fi limitat - n. red.). Poate doar la produsele proaspete am ajuns la acest procent“, a spus Mircea Todoran, co-fondator al Mirdatod Prod, producătorul Telemea de Ibăneşti.
El crede că această măsură va fi bună pentru populaţie şi consideră că marjele comerciale ar trebui să fie plafonate la toate produsele alimentare, nu doar la cele de bază, cum se întâmplă în cazul ţigărilor. „Cred că adaosul comercial ar trebui să fie mereu de maximum 20%“, a întărit el.
Un alt aspect adus în discuţie este acela că, în unele cazuri, adaosurile comerciale nu reprezintă întotdeauna costurile reale ale producţiei, deoarece nu sunt luate în considerare toate cheltuielile implicate chiar şi în amonte sau aval, cum ar fi energia, materiile prime şi furajele.
Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre principalii producători de carne de pui, dar şi de ouă şi mezeluri, a afirmat că înţelege nevoia acestei decizii şi aminteşte că a îndemnat în această direcţie partenerii de afaceri şi colegii din industrie încă din pandemie, atunci când românii au cumpărat emoţional produse alimentare de teama închiderii magazinelor.
„Înţeleg sensul unui astfel de demers. Însă, din experienţa proprie, ştiu că o astfel de decizie poate avea şi alte consecinţe mai puţin plăcute pentru industria alimentară dacă cumva costurile de producţie cresc. De exemplu, nu este luat în calcul tot lanţul de producţie şi aici mă refer şi la energie şi la materii prime, furaje etc. Dacă procesatorul are preţul de vânzare blocat la un anumit nivel şi explodează preţul cerealelor în aceste trei luni, costurile lui de producţie cresc foarte mult. Şi atunci ce face? Noi nu avem un astfel de adaos comercial, aşa că teoretic ar trebui să nu fim afectaţi“, a spus Grigore Horoi, care conduce un grup cu o cifră de afaceri de peste 1,1 miliarde de lei.
De altfel, şi retailerii prin Asociaţia Marilor Reţele Comerciale au cerut implicarea în discuţii şi în proiect a tuturor actorilor de pe lanţ, inclusiv a fermierilor.
Chiar dacă nu sunt vizaţi direct de OUG, producătorii autohtoni cred că vor fi direct afectaţi. Vlad Gheorghe, de la Organizaţia Interprofesionale pentru Produse Alimentare din Sectorul Legume-Fructe (OIPA), a criticat faptul că producătorii nu au fost consultaţi înainte de adoptarea acestei măsuri şi se întreabă cum va fi asigurat faptul că aceştia nu vor fi afectaţi.
„Au chemat doar supermarketurile la discuţii şi problema nu este rezolvată. Ba, din contră, marii retaileri au vânzări în scădere la fructe şi legume, pentru că suntem în toiul recoltării şi avem produse româneşti în pieţe, care au fost bine alimentate şi lumea a mers către ele. Reducerea adaosului comercial îi scoate din impasul pierderilor, iar ei o să ne spună: nu vă mai dau x lei/kg de roşii, vă dau x lei/kg minus scăderea pe care o simţim noi prin limitarea adaosului comercial. Cum controlează guvernul că producătorii autohtoni nu sunt afectaţi?“, se întreabă Vlad Gheorghe,
El spune că ar fi dorit să fie consultaţi şi producătorii înainte de a se lua o măsură care în final îi va afecta şi susţine că dacă ambele părţi (guvernanţii şi retailerii) îşi doreau transparenţă, trebuia să se aplice regula din Franţa şi să se afişeze la raft preţul de achiziţie de la producător, preţul de achiziţie de la procesator şi preţul de vânzare al comercianului.
„În plus, ne-au pus iar în acelaşi loc cu toţi producătorii din lume. Roşia din Egipt sau cea din Turcia e produsă cu alt preţ decât cea din Româia, pentru că e crescută în alte condiţii. Supermarketurile au fost, din nou, avantajate pe faţă (vor atrage publicul din pieţe, care se va uita la preţ şi nu la Çprodus în RomâniaÈ - n. red.). Cred că cel mai bine era să ni se acopere 40% din costurile de producţie ale roşiei prin Programul Tomata şi atunci nu mai vindeam cu 5 lei un kilogram, ci cu 40% mai puţin şi supermarketurile ar fi vândut şi ele cu un preţ mai mic, că ar fi cumpărat mai ieftin de la noi“, a completat Gheorghe. El susţine că zilnic se aruncă legume, fructe şi pâine din depozitele marilor retaileri, circa 10 tone, motiv pentru care era nevoie de o astfel de măsură, pentru a atrage consumatorii şi „a da bine“. „Nu suntem supăraţi că s-a luat această măsură, dar în favoarea cui s-a luat?“
Propunerile actului normativ sunt rezultatul dialogului demarat de Guvernul României cu reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România şi cei ai federaţiilor reprezentative din domeniul procesării produselor alimentare.
Lista alimentelor care ar urma să aibă adaosuri comerciale limitate
► pâine albă simplă 300 - 500 grame, fără specialităţi;
► lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime,1 l;
► brânză telemea de vacă vrac;
► iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3,5%, max. 200 gr.;
► făină albă de grâu „000“ 1 kg;
► mălai 1 kg;
► ouă găină calibru M 10 buc.;
► ulei de floarea-soarelui 1 l;
► carne proaspătă pui: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui;
► carne proaspătă de porc: carne de lucru, pulpă de porc cu os şi fără os, spată porc;
► legume proaspete vrac: roşii (tomate), castraveţi, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei capia;
► fructe proaspete vrac: mere roşii şi mere golden, prune, pepene roşu, struguri de masă;
► cartofi proaspeţi albi vrac;
► zahăr alb tos 1 kg.
