Numarul de salariati din economia ascunsa se ridica la aproximativ 1.185.000 de persoane, dar introducerea cotei unice a mai redus din numarul acestora, arata un studiu efectuat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Conform presedintelui CNP, Ion Ghizdeanu, numarul celor care muncesc in mod efectiv in economia romaneasca se ridica la aproape 5,96 milioane de persoane, fata de cei numai 4,5-4,6 milioane de salariati cuprinsi in statisticile oficiale. "Aceasta cifra reiese din ancheta efectuata direct asupra fortei de munca, numita AMIGO", a declarat pentru ZF Ion Ghizdeanu.
"Iar daca din aceasta scadem numarul oficial de salariati, evidentiat in datele Institutului de Statistica si angajatii necivili (armata si serviciile speciale, n. red.), rezulta numarul de lucratori din economia ascunsa", a mai precizat seful Prognozei.
Explicatia este simpla, spune el: in timp ce statistica oficiala se bazeaza pe datele furnizate de angajatori, ancheta asupra fortei de munca (AMIGO) culege informatia direct de la salariati.
Din acest motiv, aceasta raportare include si persoanele care recunosc ca presteaza munca salariata, desi angajatorii nu ii includ in actele oficiale ale firmelor.
In cazul in care calculul prezentat de Comisia de Prognoza este valabil si pe diferite sectoare ale economiei, atunci industria concentreaza cea mai mare parte a lucratorilor clandestini: peste 530 de mii, adica aproape jumatate (45%) din totalul de 1,2 milioane.
Desi la un nivel ridicat, numarul de persoane care muncesc "la negru" s-a redus cu aproximativ 125.000, arata concluziile studiului.
"Principala explicatie a reducerii ocuparii din economia ascunsa se gaseste in reforma fiscala, anume in introducerea cotei unice de impozitare pe salarii", a mai spus Ghizdeanu.
Presedintele CNP considera ca reducerea poverii fiscale pe munca salariata a contribuit decisiv la iesirea la suprafata a acestor salariati din economia ascunsa. "Relaxarea fiscala a fost favorabila in special categoriilor celor mai vulnerabile la somaj, adica cei cu varste de peste 45 de ani", a mai spus el.
Intr-adevar, studiul arata o crestere a ocuparii in segmentul de varsta de peste 45 de ani, dar in acelasi timp si o reducere a gradului de ocupare pentru salariatii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani.
Acest comportament diferit de angajare este explicat printr-o serie de factori, cum ar fi reticenta firmelor in a angaja tineri absolventi fara experienta - deoarece costurile de formare pentru specificul firmei/locului de munca sunt considerate prea mari si ineficiente, atat timp cat angajatorul nu are o strategie proprie bine conturata de dezvoltare.
De asemenea, studiul arata ca o explicatie este si comportamentul "radical" al tinerilor pe piata muncii, care cauta un loc de munca bine platit, corespunzator pregatirii scolare, si decid sa migreze sau sa ocupe un loc de munca temporar, simultan cu continuarea studiilor.
Analiza releva si lipsa de interes a firmelor restructurate pentru personalul a carui pregatire profesionala nu mai corespunde cu noile locuri de munca create. In aceasta situatie sunt persoanele varstnice de pe piata muncii, mai putin flexibile in a-si actualiza cunostintele profesionale sau in a dobandi noi competente in munca, in special cele legate de utilizarea calculatoarelor si a altor tehnologii informationale.
Persoanele in varsta de peste 50 ani, intrate in somaj fara sa poata gasi un alt post similar celui ocupat anterior, accepta mai usor un loc de munca slab platit sau cu o calificare inferioara, sansele unui angajament durabil fiind mult diminuate.
"Insa mai importanta decat cresterea numarului de salariati este modificarea structurala a acestora in interiorul economiei", a precizat seful Prognozei, care sustine ca un numar important de salariati s-a deplasat dinspre industria extractiva si agricultura catre constructii si industria bunurilor de capital.
Astfel, numarul mediu de salariati din constructii a crescut in prima jumatate a anului cu 5%, iar in servicii cresterea este de aproape 1%, comparativ cu prima jumatate a lui 2004.
Pentru viitor, seful Prognozei spune ca reducerea contributiilor de asigurari sociale (CAS) va avea un efect asemanator cotei unice, de crestere a numarului oficial de salariati. Cu o diferenta, insa: "In timp ce cota unica reduce numarul de salariati din economia ascunsa, reducerea CAS ar putea actiona in sensul crearii de noi locuri de munca", sustine Ghizdeanu.
In 2006, avand in vedere reducerea cotelor de CAS cu 2 puncte procentuale incepand cu 1 ianuarie, presedintele CNP estimeaza o crestere a numarului oficial de salariati din economie cu circa 100.000 de persoane. "Aceasta tendinta de crestere poate continua chiar si dupa 2006, cu conditia reducerii continue a CAS cu cel putin doua puncte pe an", a mai spus Ghizdeanu.
La nivelul anului 2005, o ipotetica integrare a tuturor lucratorilor clandestini in economia fiscalizata ar aduce cel putin 1,6 mld. euro (2% din PIB) in plus la buget, pe seama colectarii suplimentare de CAS.
Mai putine credite pentru populatie in 2006
Comisia de Prognoza anticipeaza pentru 2006 o incetinire considerabila a cresterii creditelor acordate populatiei, concomitent cu revigorarea finantarilor acordate companiilor.
Analiza CNP estimeaza ca procesul de creditare a populatiei se va tempera inca din ultimele luni ale acestui an, dupa ca primele 8 luni ale anului 2005 au marcat o crestere cu 50% in termeni reali a creditelor pentru persoane fizice.
Pentru 2006, CNP spune ca imprumuturile acordate populatiei de catre institutiile de credit vor fi mai mari cu 25% in termeni reali (peste inflatie) in raport cu anul acesta.
Pe de alta parte, studiul estimeaza ca imprumuturile pentru companii vor reveni in atentia bancilor, iar cresterea acestora va compensa intr-o anumita masura incetinirea creditarii populatiei. Ponderea finantarilor acordate firmelor va creste anul viitor cu aproximativ cinci puncte procentuale.
In acelasi timp, estimarile Bancii Nationale cifreaza creditul neguvernamental la aproximativ 21% din PIB la finele acestui an, cu 3,5 puncte peste ponderea detinuta in 2004.
Citand un studiu al FMI, Comisia de Prognoza spune ca ponderea creditului neguvernamental a fost la sfarsitul lui 2004 de 10% din PIB, cel mai redus nivel din Europa, la egalitate cu Albania.
Creditele totale acordate de banci au crescut in primele noua luni cu 24% in termeni reali, mai rapid decat in perioada similara din 2004. Valuta a castigat teren pe segmentul imprumuturilor acordate populatiei, reprezentand jumatate din totalul finantarilor, dar a coborat in partea de companii, de la 67% pana la 64%. mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
