Trendul de incetinire ar putea continua in trimestrul al treilea, avand in vedere ca exporturile din iulie au crescut in lei cu doar 5,2% fata de aceeasi luna a anului precedent, comparativ cu un ritm de 11,5% in aprilie.
In trimestrul al doilea, exporturile nete au avut o contributie negativa la PIB de 9,2%, compensata insa de cresterea consumului privat cu 8,8% si a formarii brute de capital cu 19,4%.
Datele statistice revizuite pe lunile mai si iunie indica aproape o stragnare a exporturilor comparativ cu anul precedent: +0,6% in mai si + 0,3% in iunie.
In euro apar insa cresteri de 6,7%, respectiv de 9,5%, insa stagnarea in lei pe fondul aprecierii peste asteptari a monedei nationale indica dificultatile cu care se confrunta companiile care incaseaza in euro si au de facut plati in lei.
Cea mai slaba performanta au inregistrat-o incepand din mai exporturile extracomunitare, care au inregistrat chiar scaderi in lei de peste 10% fata de perioadele corespunzatoare din 2006.
Analistii apreciaza ca evolutia comertului exterior in contextul aprecierii puternice a leului de pana la jumatatea lunii iulie trebuie privita diferentiat, avand in vedere elasticitatea exporturilor si a importurilor la intarirea monedei nationale. Asa se face ca viteza de crestere a importurilor a incetinit in mai si iunie fata de aprilie, pentru ca in iulie sa revina la 12,6% in lei (27,5% in euro) fata de iulie 2006. De asemenea, de regula exista un decalaj in timp intre miscarea cursului si efectul asupra exporturilor si importurilor.
Totusi, incetinirea exporturilor a devenit cat se poate de vizibila tocmai in lunile de apreciere spectaculoasa a leului.
In acest context, deficitul comercial FOB-CIF pe primele sapte luni ale anului a crescut cu 62,9% fata de aceeasi perioada din 2006 - ceva mai incet decat in primul semestru - depasind 11,5 mld. euro.
Exporturile FOB in primele sapte luni au insumat 55,4 miliarde de lei (16,74 miliarde de euro), iar importurile CIF 93,54 miliarde de lei (28,27 miliarde de euro). Comparativ cu perioada corespunzatoare din 2006, exporturile au crescut cu 5% in lei (12,4% in euro), iar importurile au urcat cu 19,7% in lei (28,6% in euro).
INS arata ca ritmul de crestere a exporturilor a fost influentat de scaderea cantitativa a exporturilor de produse petroliere, cu circa 40% fata de nivelul din perioada corespunzatoare din 2006, precum si de continuarea trendului descendent al operatiunilor de prelucrare activa (lohn), in special pentru produsele textile.
In ceea ce priveste importurile, avansul a fost sustinut de cresterea achizitiilor din Uniunea Europeana.
Analiza corelatiei pe termen scurt dintre aprecierea cursului real de schimb si deficitul balantei comerciale a fost chiar una dintre temele prezentate ieri la Conferinta tinerilor economisti organizata de BNR si Centrul Roman de Politici Economice.
Autorul, Basarab Gogoneata, conferentiar doctor la Academia de Studii Economice, a ajuns la concluzia ca relatia dintre intarirea leului si cresterea deficitului a fost cu atat mai puternica in Romania in ultimii ani cu cat pasii de apreciere au crescut.
El crede insa ca raportarea deficitului extern, avand ca sursa principala deficitul comercial, la PIB ar putea avea in vedere si o subestimare a economiei subterane care ar indica un raport mai putin ingrijorator, precum si contributia romanilor din strainatate, care ar recomanda mai degraba o raportare a deficitului la Produsul National Brut.
Totusi, audienta nu s-a aratat convinsa de metodologia si rezultatele lucrarii prezentate de Gogoneata care a primit critici din partea lui Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata si a lui Cristian Popa, viceguvernator al BNR, care au considerat irelevante concluziile.
Gogoneata a insistat insa asupra faptului ca investitiile straine nu s-ar duce preponderent in capacitati productive, ci in proiecte imobiliare si de retail, sustinand ca intrarea unor companii ca Ford sau Nokia nu ar fi suficienta pentru contrabalansarea cosumului din import.
Comentand o alta lucrare privind factorii care genereaza inflatie (efectul Balassa-Samuelson), viceguvernatorul Cristian Popa a spus ca piata ar trebui sa se dezobisnuiasca de ideea ca politica monetara are rolul conducator in mixul de politici macroeconomice. "Trebuie sa ramana puternica pentru un progres in modificari structurale ale economiei care sa rezulte intr-o inflatie joasa, insa devine o politica de fundal. Politica monetara trebuie sa aiba un activism care sa permita politicii salariale si politicii fiscale sa iasa in fata pentru corectarea din fasa a unor dezechilibre macroeconomice", a spus Popa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
