Eveniment

Inflaţia a atins cel mai înalt nivel de la aderarea României la UE. BNR doarme?

Inflaţia a atins cel mai înalt nivel de la aderarea României la UE. BNR doarme?

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

13.10.2021, 00:07 1722

Inflaţia a ajuns la 6,3% în septembrie 2021, cel mai înalt nivel de la aderarea României la UE.

Inflaţia, al cărei control este apanajul Băncii Naţionale a României (BNR), a ajuns la 6,3%, mult peste ţinta BNR pentru 2021 de 2,5% plus/ minus un punct procentual, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). De ce a lăsat Ban­ca Naţională inflaţia să explo­deze? Nu a gestionat bine dobânda-cheie? Poli­ticile băncii centrale nu sunt corecte?

În trecut BNR susţinea că nu poate avea controlul total al inflaţiei din cauza preţurilor administrate la energie. Acum însă nu mai avem preţuri administrate. Iar principala menire a BNR este să ţină inflaţia sub control. De aceea i s-a dat o putere la care nu visează nici sfinţii, pentru că este responsabilă pentru destinul a zeci de milioane de oameni. Inflaţia este cel mai mare duşman al unei economii deschise. Germania, cea mai puternică economie a Europei, tremură şi azi cu gândul la inflaţia de acum peste 100 de ani, după Primul Război Mondial.

Datele de ieri ale Statisticii sunt o găleată cu apă aruncată în capul unui om care tremură în zăpadă: inflaţia este de peste 6%, iar venitul salarial real stagnează sau creşte nesemnificativ. Este ca şi cum angajatorul ar tăia angajaţilor lui 6% din salarii. Este pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani când venitul net al angajaţilor creşte sub rata de inflaţie prognozată pentru final de an, la 7%. De la o inflaţie de 2,5%, anticipată de BNR, la una de 7%, diferenţa este uriaşă. Unde a fost BNR în această vreme şi cum se explică acest derapaj?

Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că, având în vedere că energia este cea care dă tonul creş­terii preţurilor în România, este mai departe de controlul băncii centrale, pentru că, de exemplu, preţul pe­trolului este influenţat de cotaţiile in­ter­naţio­nale, la fel ca preţul gazelor, iar România a devenit impor­ta­tor net de energie electrică şi gaze na­turale. În aceste condiţii, Banca Naţio­nală nu are instrumente pentru a tem­pera creşterile internaţionale de preţuri.

„Ceea ce a dus la şocul pe inflaţie au fost preţurile la energie. Energie electrică, gaze şi combustibili. Preţurile acestea nu fac parte din ceea ce se numeşte inflaţia core, cea pe care Banca Naţională o poate controla“, explică Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Pentru temperarea inflaţiei core, Banca Naţională are mai multe instrumente pe care le poate folosi, dintre care cel mai important este politica monetară. După o perioadă în care a menţinut dobânda de referinţă la 1,25%, în şedinţa de politică monetară de săptămâna trecută BNR a crescut dobânda-cheie la 1,5%. Prin creşterea dobânzii de referinţă BNR urmăreşte să mai scadă apetitul de consum, prin scumpirea creditelor, astfel încât să scadă şi preţurile de consum ca urmare a scăderii cererii.

„În primul rând cred că banca centrală nici nu încearcă să tempereze inflaţia foarte brusc, pentru că se ştie că s-ar putea să aibă consecinţe negative asupra creşterii economice, care este critică în această perioadă de revenire din pandemie”, spune Aurelian Dochia, profesor universitar de economie.

Pe lângă că BNR nu are instru­men­te să oprească creşterea pre­ţurilor internaţionale ale energiei, inflaţia din această zonă se propagă în toată economia, pentru că orice serviciu sau bun care se produce foloseşte energie, iar scumpirea va fi transferată, inevitabil, în preţul final al produsului.

„Nu este scăpată de sub control (inflaţia – n. red.), dar pe de altă parte nivelul la care este afectează anticipaţiile: poate duce la creştere de inflaţie din punctul de vedere al anticipaţiilor. Agenţii economici văd că preţurile cresc şi le cresc şi ei. Acest comportament îl poate contracara BNR prin creşterea de dobânda. Rezultatul se va vedea într-o oarecare decelerare economică”, mai spune Adrian Codirlaşu.

Inflaţia a ajuns în septembrie 2021 la 6,3%, ca urmare a creşterii pre­­ţurilor la energie. Cu toate acestea, toate produsele şi serviciile pe baza cărora INS calculează indi­cele de preţuri au înregistrat creşteri anua­le în septembrie, mai puţin preţul energiei termice. Cel mai mult a crescut preţul energiei electrice (+25%), al uleiului comestibil (+24%) şi al gazelor (+21%). Preţul cartofilor a crescut, faţă de septembrie 2020, cu aproape 13%, în vreme ce preţul brânzei de oaie a crescut cu 7%.

AFACERI DE LA ZERO