Eugen Radulescu, presedintele CEC, estimeaza ca anul trecut a adus in Romania intrari masive de capital, de peste 29,4 mld. euro, comparativ cu doar 14,3 mld. euro in 2004. In acelasi timp, remiterile muncitorilor romani de peste granite au depasit 4,3 mld. euro, dintre care 40% au ajuns in tara pe cai informale, spune BNR.
Intrarile masive de capital din 2005 sunt reflectate prin cresterea investitiilor straine, a capitalurilor speculative, oglindite si in majorarea rezervelor bancii centrale, dar si a transferurilor private si a veniturilor din munca, a precizat Eugen Radulescu, presedintele CEC.
Totalul remiterilor a ajuns anul trecut la un nou nivel record, cu o pondere de 5,6% in PIB, fiind de doua ori mai mari decat in urma cu doi ani. "Sumele remise au o pondere foarte mare, care se mai intalneste doar in statele insulare, care sunt chiar dependente de aceste transferuri", a apreciat Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA).
Calculele BNR includ transferurile efectuate prin institutiile de credit, dar si prin companiile de transfer rapid. Totusi, doar 60% dintre sumele remise in tara au intrat anul trecut prin surse institutionale, asupra carora BNR are control si date exacte. Restul de 40%, adica peste 1,7 mld. euro, au intrat "cu sacosa", dupa cum s-au exprimat oficialii bancii centrale, in cazul acesta fiind vorba doar de estimari.
Totusi, vanzarile de valuta efectuate anul trecut de persoanele fizice la casele de schimb au fost de 8,9 mld. euro, dublu fata de intrarile valutare din strainatate. "Diferenta provine din contul de erori si omisiuni al balantei de plati (1,5 mld. euro in 2005, n. red.), din banii acumulati in timp si din depozitele valutare din banci ale persoanelor fizice", considera Voinea de la GEA. Aprecierea leului a descurajat economiile in valuta, iar persoanele fizice s-au grabit sa lichideze depozitele in dolari si euro si sa cumpere lei, explica el. Practic, banii trimisi acasa de muncitorii de peste hotare reprezinta peste 80% din investitiile straine directe atrase de tara noastra anul trecut. "Aceste cifre situeaza Romania in primele 10 state europene ca volum al remiterilor", spune Valentin Lazea, economist-sef al BNR.
Majoritatea celor care pleaca la munca in strainatate se intorc, fiind vorba de migratie temporara, considera Liviu Voinea. Desi nu exista in acest moment nici o statistica referitoare la numarul acestora, estimarile indica nivelul de 2 milioane de angajati, dintre care o parte importanta muncesc "la negru", fapt relevat de numarul redus de permise de munca eliberate de autoritatile europene.
Circa 51% dintre muncitorii romani din strainatate provin din mediul rural, iar 21% - din orasele mici. Banii proveniti din remiteri ajung in proportie de 65% in consum, unde acopera nevoi esentiale ale beneficiarilor din tara, adica familiile celor plecati.
"Dupa acoperirea unor nevoi de baza, remiterile se transforma intr-un fel de investitii, finantand afacerile de familie si stimuland angajarile in comert si constructii", spune Voinea. Si asta pentru ca cei ramasi acasa cheltuiesc banii pe case, masini si electrocasnice, dar devin si antreprenori, avand o alta mentalitate si un acces mai bun la informatii, explica oficialii BNR.
Insa banii prea multi strica, iar intrarile prea mari de capital pot duce la dezechilibre. In primul rand, exista pericolul ca explozia consumului din zonele care beneficiaza de remiteri sa duca la o crestere a inflatiei, mai ales la scumpirea proprietatilor imobiliare, adica destinatia preferata a cheltuirii banilor trimisi de afara. "In plus, remiterile stimuleaza cresterea importurilor si reduc interesul pentru munca al beneficiarilor", spune analistul GEA.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
