La cererea FMI guvernul pregăteşte impozitarea averilor mari şi promite disponibilizări

România a îndeplinit majoritatea criteriilor agreate cu FMIpentru jumătatea anului, cu excepţia arieratelor, astfel că întoamnă ar urma să fie virată a şasea tranşă de la FMI, de circa 900mil. euro. Totodată, a treia tranşă de la Comisia Europeană, de 1,2mld. euro, ar urma să ajungă la buget în a doua parte a luniiseptembrie.

"Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fostîndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şipână acum. (...) Din nefericire, soldul arieratelor nu s-amicşorat. Ca acţiune ce trebuie îndeplinită înainte ca revizuireaacordului să fie aprobată de board, Guvernul trebuie să plătească1,9 - 2 mld. lei din arierate", a spus Jeffrey Franks, şefulmisiunii FMI de evaluare a acordului cu România la finalul misiuniide evaluare.

O nouă derogare pentru România în privinţa arieratelor va puteafi solicitată doar dacă se vor vedea eforturi "serioase" pentrurezolvarea acestei probleme.

Deşi România va rămâne în acest an în recesiune, urmând săînregistreze o contracţie a economiei de 1,9%, anul viitor seprofilează revenirea în teritoriul pozitiv, cu o creştere de1,5%-2%, potrivit lui Franks.

Ce angajamente şi-a luat guvernul în faţaFMI:

• Adoptarea unei ordonanţe pentru impozitarea averilor mari alepersoanelor fizice;
• Îngheţarea pensiilor, eliminarea celui de-al 13-lea salariu, aprimelor de vacanţă şi a subvenţiilor la încălzire, precum şirevizuirea sistemului de asistenţă;
• Modificarea legii salarizării până la sfârşitul luniioctombrie; modificările nu vor fi trimise în Parlament înainte deprimirea avizului FMI;
• Eliminarea principiului retroactivităţii din ordonanţa privindcomisioanele la credite;
• Suspendarea efectelor măsurii de reducere cu 25% a salariilorangajaţilor BNR, ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ai Comisiei deSupraveghere a Sistemului de Pensii Private;
• Concedierea a 74.000 de bugetari până la finele acestui an,după disponibilizarea a 27.000 de salariaţi, şi renunţarea la minim15.000 de angajaţi din sectorul public în 2011;
• Majorarea contribuţiei la sistemul de pensii private va creşte,în 2011, de la 2,5% la 3%;
• Revizuirea până la sfârşitul acestui an a Codului muncii şi aaltor legi privind piaţa muncii, inclusiv pentru a "îmbunătăţi"cadrul de negociere a salariilor.

Politica monetară
BNR nu trebuie să înăsprească politica monetară după majorarea TVAla 24%, deoarece efectele vor fi temporare, însă banca centralătrebuie să rămână "vigilentă", potrivit lui Jeffrey Franks, şefulmisiunii FMI de evaluare a acordului cu România. "Creşterea TVA vaavea un efect temporar asupra inflaţiei. Ne aşteptăm ca acesteefecte să se disipeze în a doua parte a anului 2011. Nu cred căpolitica monetară necesită o înăsprire din cauza majorării TVA. DarBNR trebuie să rămână vigilentă asupra efectelor de runda a doua."Totuşi, în condiţii de recesiune, efectele de runda a doua dincreşterea unei taxe precum TVA se propagă într-o mai mică măsură.FMI se aşteaptă ca inflaţia să atingă un maxim în următoarele luni,ulterior urmând să se înregistreze o decelerare. "Efectelemajorării TVA se vor manifesta o singură dată, analizele indicândfaptul că inflaţia se va încadra în ţinta BNR în 2011." Ţinta deinflaţie a băncii centrale pentru acest an este de 3,5%, iar pentru2011 de 3% plus minus un punct procentual.

Sistemul bancar
Sectorul bancar a fost afectat de recesiune, însă eforturileautorităţilor şi majorările de capital decise de acţionariibăncilor au protejat sistemul, astfel încât acesta să rămână binecapitalizat şi lichid, potrivit şefului misiunii de evaluare a FMI.Fondul şi Comisia Europeană, care au susţinut în martie 2009înţelegerea prin care băncile străine au promis să nu taie liniilede finanţare, în contextul împrumutului de 20 mld. euro luat deRomânia, au fost de acord recent cu relaxarea angajamentului."Băncile au respectat în linii mari acordurile încheiate,menţinându-şi expunerea pe România. Am convenit relaxareaangajamentului de expunere la 95%, dar nu pentru că ne aşteptam laieşiri semnificative de capital, ci pentru a permite o mai mareflexibilitate." La sfârşitul lunii iunie 2010 expunerile celor 9bănci - Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece,UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus -erau în mare măsură menţinute la nivelul din martie 2009, iarsolvabilitatea filialelor locale a fost menţinută la peste 10%.

Deficit bugetar
România va atinge anul viitor ţinta de deficit bugetar de 4,4% dinPIB dacă măsurile aplicate în acest an vor fi menţinute, nefiindnecesare acţiuni suplimentare, potrivit şefului misiunii deevaluare a FMI. "Dacă România va menţine actualele măsuri şi peparcursul anului viitor nu va fi nevoie de măsuri suplimentarepentru a atinge ţinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB. Cu toateacestea, trebuie să existe un control ferm asupra cheltuielilorpublice." Guvernul a decis în acest an reducerea salariilor dinsectorul bugetar cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24% pentruatingerea ţintei de deficit bugetar de 6,8% din PIB. Măsuri deajustare fiscală aplicate în acest an, reprezentând 2,3% din PIB,au fost necesare pentru a reduce deficitul bugetar estimat iniţialla 9,1% din PIB.

Creştere economică
Economia va scădea în acest an cu 1,9% din cauza cererii interneslabe şi a inundaţiilor, dar PIB-ul va avansa în 2011 cu 1,5%,potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare aacordului cu România. "Slăbiciunile persistente ale cereriiinterne, incertitudinile regionale, precum şi inundaţiile dinultima perioadă pot avea efecte negative asupra economiei. Ne-amrevizuit în jos estimarea privind contracţia economiei în 2010, la1,9%. Economia va creşte cu 1,5% - 2% anul viitor şi chiar mai multîn 2012." Franks a precizat că anumite sectoare ale economiei auînceput să-şi revină, printre care exporturile. Deşi construcţiileşi consumul se află încă la niveluri foarte joase, acestea îşi vorreveni după ce ajustările fiscale îşi fac efectul, a mai spusreprezentantul FMI. "Sunt indicii că asistăm la creştere economicăpozitivă în trimestrul al II-lea, dar ea va deveni negativă întrimestrul III. Trecerea la creştere economică va avea loc începândcu al doilea trimestru din 2011."